InFocus județul Maramureș
#Maramures #infocusMaramures
(aici sunt adunate informații despre evenimente și produse/ servicii culturale la care au acces cei ce se află în Maramureș)
(#atmosferainrosfera #Maramures)
#atmosferainRosfera #Maramures #nomadinRosfera #nomadinMaramures
Maramureșul este o zonă în care să te întorci... și să te tot reîntorci... probabil că nu ajunge o viață pentru a fi cuprinsă atmosfera Maramureșului. Adunăm câteva repere pentru cei care poposesc pentru o zi, o săptămână, o lună sau o vreme mai îndelungată...
#itinerariiRosfera
(aceste itinerarii sunt rezultate ale proiectului NOMADA - demarat la ediția a treia a Rezidenței pentru creativi @ Rosfera - în colaborare cu Rada Pavel, specialist în comunicare și ghid turistic)
Pe urmele tătarilor prin Maramureș
(itinerariu de două zile prin Maramureș istoric/ 2 days itinerary through the historic region of Maramureș)
Plimbări cu vederi pictate din Baia Mare
(itinerariu de o zi prin Baia Mare, trecând prin punctele în care sunt amplasate panouri cu replici după picturi ale unor reprezentanți ai Centrului Artistic Baia Mare)
(prezentări realizate împreună cu colecționarul și managerul cultural Radu Tărțan, președintele Asociației Culori Unite)
SPAȚIUL Maramureșului
- identitatea comunității
Maramureșul este o regiune istorică a românilor, actualmente județ al României. Locuitorii din spațiul acestui județ se identifică încă după anumite valori ale unor mari regiuni conturate de-a lungul istoriei Maramureșului:
(click pe + sau - pentru a desfășura sau restrânge conținutul reperelor)
#InfocusValeaChioarului
#InfocusTârguLăpuș
Conservată și deschisă, in situ (în locația originală), grație etnologului Mihai Dăncuș
Conservată și deschisă, in situ (în locația originală), grație etnologului Mihai Dăncuș
Conservată și deschisă, in situ (în locația originală), grație etnologului Mihai Dăncuș, donată și fiind în administrarea Muzeului Satului Maramureșean din Sighetu Marmației
Conservată și deschisă, in situ (în locația originală), grație etnologului Mihai Dăncuș
Conservată și deschisă, in situ (în locația originală), grație etnologului Mihai Dăncuș
- identitate culturală & condiții de viață, evoluția celor din jur
#InfocusSighetuMarmației
#InfocusSlatina (azi în Ucraina)
#InfocusValeaChioar
#InfocusTârguLăpuș
- în secolele XIII-XVI, se cunosc voievodatul și cnezatul ca structuri teritoriale;
- din secolul XIV, când regalitatea maghiară începe să își extindă influența și în această zonă, voievodatul și comitatul există în paralel, ulterior comitatul rămânând ca structură teritorial-administrativă
- stătutul - denumirea în Maramureș pentru gospodăria unei familii (Claude Karnoouh, Case şi grădini, eseu asupra semnificaţiei termenului stătut în graiul maramureşean)
*Numele care apar în această listă sunt publicate în diverse cărți/ publicații/ website-uri sau persoanele prezentate pe www.rosfera.ro au deja o activitate publică ori au acceptat ca aceste informații să fie redate aici.
- #identitatedeneam & arborele familiei - nume de familie din spațiul maramureșean (răspunde la întrebarea #cinesunteu?)
- ARMEANU (#BaiaMare)
- ANDERCO
- Faria Anderco a fost soția lui Ioan Coman, mama botanistului Artur Coman (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80).
- BENEA (#BaiaMare)
- BERȚE
- BOCOCI
- BOJE
- BRANCO
- BUD
- Tit BUD - vicar greco-catolic al Maramureșului, folclorist, iniţiatorul unei mişcări organizate de culegere a folclorului maramureşean, întreprinse de învăţătorii din Maramureş asociaţi în Reuniunea docenţilor români maramureşeni. Este autorul cărții Date istorice din timpurile vechi până în anul 1911, Gherla, 1911.
- BUJOR (#BaiaMare)
- COMAN
- în 1752, și-au dovedit originea nobilă cu documente familiile nobile din #Moisei: Vlaşin (1468), Coman (1548) și Hojda (1548).
Alexandru Filipașcu menționează, după 1658, membri ai familiei Coman răspândiți chiar și în Moldova, dar și în: #Dej, Lăpușul Unguresc, Solnocul interior, Hotin, Telciu, Bărgău, Medieşul Aurit, Vișeul de Sus și Vișeul de Jos, Cuhea, Dragomirești, Sarasău, Săliște, Săcel.
- Preoți din familia Coman menționați de Tit Bud în #Moisei: 1763-1768: Nicolau Koman şi Mihail Koman, în 1791: Coman Pantelimon, 1844-1878: Andreiu Coman, 1902: Ioan Coman, 1905: Alexandru Coman
- Ioan HOJDA KOMAN - apare, la 1771, ca fiind ctitor al bisericii de lemn care a fost donată de locuitorii din #Moisei locuitorilor din Ruscova-Oblaz
- Artur-Alexandru Coman (născut în 15 aprilie 1881, la #Borșa, decedat în august 1972, fiul preotului Ioan și al Fariei Coman) - căsătorit cu Ileana Roza - botanist, inginer silvic. A participat la Adunarea de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918 (VEZI DETALII DESPRE OPERA SCRISĂ A LUI ARTUR COMAN)
- Ioan COMAN - (Ioan Koman de Moisei - născut în 30 martie 1774) - din mai 1828 era preot greco-catolic în #Moisei, la 1821 era preot în #Sarasău, un an preot în #Săcel, 9 ani preot în #Săpânța (după cum a notat el însuși în manuscrisul său (VEZI DETALII DESPRE IOAN COMAN ȘI MANUSCRISUL SĂU)
- DĂNCUȘ și DĂNCUȘ-BILȚIU
- Mihai DĂNCUȘ - etnograf, etnolog în #SighetuMarmatiei (n. 10 februarie 1942, în #Botiza - decedat în 31 iulie 2020)- autorul mai multor lucrări (VEZI DETALII DESPRE MIHAI DĂNCUȘ ȘI LUCRĂRILE SALE)
- Gheorghe DĂNCUȘ - director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din #Cluj (1906-1967)
- Elena DĂNCUȘ - bibliografă la Institutul de Etnografie și Folclor din #București
- Traian BILȚIU-DĂNCUȘ - pictor (fiul lui Petru Bilțiu-Dăncuș)
- Petru BILȚIU-DĂNCUȘ - președintele Uniunii Învățătorilor Români din Maramureș (1863-1907)
- DOROȘ
- Nicolau DOROȘ - în 1905 era ”preot administrator-parochial interimal” în #Breb
- DUNCA
”Descinde din voievodul românilor din Maramureş Ioan de #Rozavlea, fiul lui Iuga şi nepot al lui Bogdan Vodă, primul domn al Moldovei”
- Gavrilă DUNCA (Pâțu) din #Ieud
Conservată și deschisă, in situ (în locația originală), grație etnologului Mihai Dăncuș, donată și fiind în administrarea Muzeului Satului Maramureșean din Sighetu Marmației
- DUNCA Onuț - autorul unui manuscris datat 30 noiembrie 1814
- FILIPAȘCU
- Alexandru FILIPAȘCU (născut în 20 aprilie 1902, la #Petrova, decedat în 1952), filosof cu preocupări istorice, teolog, viceprimar și primar în #SighetuMarmatiei (perioada 1933-1938) - autorul mai multor lucrări (VEZI DETALII DESPRE OPERA SCRISĂ A LUI ALEXANDRU FILIPAȘCU)
- FINTA
- GHERMAN (#BaiaMare)
- HOJDA (HOZSDA)
- în 1752, și-au dovedit originea nobilă cu documente familiile nobile din #Moisei: Vlaşin (1468), Coman (1548) și Hojda (1548).
- Ioan HOJDA KOMAN - apare, la 1771, ca fiind ctitor al bisericii de lemn care a fost donată de locuitorii din Moisei locuitorilor din Ruscova-Oblaz
- HONDIȘ (HOLDIȘ)
- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Hondiș: 37. Hondiş (Holdiş, n.n.) Pătraş, Ion Berce, Ion a Ziganului.
- IANOȘ (#BaiaMare)
- IURCA
- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Iurca: 49. Iurca Ion, Dumitru cu Apşan Mihai, Andruţ, Toader.
- MARIȘ (#SighetuMarmatiei)
- Ion MARIȘ (CREATIV @ ROSFERA) - scriitor (autorul mai multor cărți prezentate în profilul personal din RETEAUA CREATIVILOR @ ROSFERA), editor în #SighetuMarmatiei (născut în #Cuhea)
- MĂNĂILĂ
- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Mănăilă: 54. Mănăilă Văsîiu, Ion şi Moşca Ion.
- MIHALI (MIHALYI DE APȘA/ MIHAIU/ MIHĂIAN)
- Ioan MIHALYI DE APȘA
Ioan Mihalyi de Apşa
(1900)
- Laurențiu MIHALI (MIHAIU/ MIHĂIAN) ((1815-1881) - poet, primul protopop al districtului #Ieud
- Palaghie MIHALYI DE APȘA
- ONIȘE
- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la #Săpânța, din familia Onișe: 19. Onișe Toader, Petra și Onișe Griga.
- PĂTRAȘ
- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la #Săpânța, din familia Pătraș: 52. Pătraş şi cu Vasîiu Oanii, unu.
- PINTEA
- PINTEA, Grigore sau Gligor (VITEAZUL).
- POP
- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la #Săpânța, din familia Pop: 10. Pop Ion Toader, Pătraș Gheorghie a lui Pop Vasiiu. [...] 13. Pop Ion lui Vasiliu Profi re, cu Ionașu Profi re și Grigor Toderu. [...] 20. Pop Ion, Ștefan, Grigorie lui Gheorghie fecior. 25. Pop Toader a popii, cu feciorii, Pop Ion, Dumr. 26. Pop Ion a Pătrășcoaie, cu Pop Ion Toader. 27. Pop Dumitru, cu frate-s<ău>, părinţii Pop Grigor. 28. Pop Ionaş, cu Pop Ion a lui Grigorie a popii. 29. Pop Toader şi Pop Dumitru a lui Ion. 30. Pop Nicoară a lui Grigorie cu Pop Toader, Ion, fiii. [...] 36. Pop Alexa, Ion a lui Gheorghie a lui Iacov, Boje Văsîiu. [...] 39. Pop Grigorie, Ion lui Chirilă şi Pop Pătraş.
- REDNIC
- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Rednic: 23. D. Rednic Iștvan cu a lui Soponţai Ianoș.
- ROMAN
- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Roman: 42. Roman Grigorie, Roman Dumitru..
- SABADÂȘ (#BaiaMare)
- STAN
- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Stan: 1. Stan Gheorghie lui Ion, cu fecior Ionaș și Stan Gherghie lui Vasalie. 2. Stan Pătraș, cu frate-său, Stan Dumitru lui Găvrilă. 3. Stan Toader și Pătraș lui Grigorie lui Iacov. 4. Stan Ion, nemiș – birău, și Stan Ion lui Grigorie Căline. 5. Stan Simion, cu fecioruș, Ion, și Stan Mihai a lui Găvrilă. 6. Stan Petre, Văsiiu, Toader, Simion lui Grigorie. 7. Stan Toader și Stan Ioan, a lui Stan Ștefan Ionci feciori. 8. Stan Ion și Stan Eremie, lui Grigorie feciori, și Nistor. 9. Stan Filipu, cu Stan Toader și Floare a lui Grigorie [...] 11. Stan Mihai a lui Ion Nuglenci, cu Codre Dumitru. [...] 24. Stan Ionaș a lui Gheorghie și Conca Gheorghie. [...] 31. Stan Gheorghe şi Stan Toader a lui Ionaş. 32. Stan Ion a lui Dumitru, cu Stan Ion a lui Mihai. 33. Stan Toader a Brez, cu Stan Nicoară a lui Ionaş. 34. Stan Văsîiu a rotarului, cu fraţii săi. 35. Stan Gheorghie, Stan Văsîiu a lui Dumitru. [...] 41. Stan Văsîiu, Ion, Toader lui Pătraş Greti şi Batin Ion. [...] 45. Stan Toader a lui Văsîiu, cu Gheorghie, fecioru-său. 46. Stan Griga, Stan Iacov şi Ion a lui Madiarco. [...] 48. Stan Ion Toader, Grigorie Huchii Turdii.
- ȘTEȚCA
- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Ștețca: 40. Şteţca Pătraş, Ion Grigorie lui Dumitru. [...] 47. Şteţca Toader şi Grigorie a Griguţiî, unu, 1. [...] 50. Şteţca Dumitru a Tătucu, cu tri fraţi. 51. Şteţca Toader, şi iară Toader a Şecheri, cu Taşcău.
- TITE
- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Tite: 21. Tite Ion cu Moldovan Vasalie a morariu.
- TURDA
- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Turda: 10. Pop Ion Toader, Pătraș Gheorghie a lui Pop Vasiiu. [...] 13. Pop Ion lui Vasiliu Profi re, cu Ionașu Profi re și Grigor Toderu. [...] 44. Turda Văsîiu, Ion, Alexa, fiii lui Toader.
- VLAȘIN
- în 1752, și-au dovedit originea nobilă cu documente familiile nobile din #Moisei: Vlaşin (1468), Coman (1548) și Hojda (1548).
- #identitatereligioasa
- alte elemente de identitate (temperament, aptitudini/ talente etc.)
- în secolele XIII-XVI, maramureșenii aveau statut de oameni liberi, cu ranguri de cnezi și voievozi
- din secolul XIV, când regalitatea maghiară începe să își extindă influența și în această zonă, voievodatul și comitatul există în paralel, ulterior comitatul rămânând ca structură teritorial-administrativă - nemeșii vor fi liderii comunităților locale - statul nobiliar
1343 - a ”descălecat” în Moldova, unde a contribuit la formarea entității politice a țării Moldovei, unind și conducând câteva comunități, cu centrul la #Baia (1352-1353).
1354-1358 - Sas i-a urmat lui Dragoș la conducerea comunităților unite de acesta în Moldova
1359-1363 -Balc i-a urmat lui Sas în fruntea comunităților conduse de predecesorii săi.
1354-1358 - Sas i-a urmat lui Dragoș la conducerea comunităților unite de acesta în Moldova
- Drăgoșeștii (Balc și Drag) primesc de la regalitatea maghiară funcții și vaste domenii și părăsesc Marmația.
”La luptele purtate de Ludovic I Angevinul (de Anjou), cel Mare, fiul lui Carol Robert, regele maghiarilor (a domnit între 1342-1382) care, ajutat de supușii voievozi români din creierul Marmației maramureșene, în anul 1343, au trecut munții, au învins și au alungat hoardele sălbatice ale tătarilor de pe teritoriulul nordului Moldovei. Drept răsplată pentru acest ajutor, voievodul Dragoș a rămas stăpân peste un teritoriu cu câteva comunități umane din Moldova septentrională, pe care le unește sub sceptrul său, între 1352 și 1353, stabilindu-și capitala la Baia (albie, secătură, mină. A urmat, între anii 1354-1358, Sas, urmașul lui și apoi în 1359 nepotul lui, fiul lui Sas, Balc. Dar nu după mulți ani, în 1363, familia Bogdăneștilor, rivala lui Dragoș, care încă din 1349 se încontra cu regii maghiari, trece șeaua munților și îl alungă pe Balc, fiul lui Sas.”
1363-1367
”în 1363, familia Bogdăneștilor, rivala lui Dragoș, care, încă din 1349, se încontra cu regii maghiari, trece șeaua munților și îl alungă pe Balc, fiul lui Sas. Familia lui Dragoș (fiii Sas și Gyula) se retrage și se întoarce în Marmația, dar nici aici nu găsește o atmosferă de prietenie, mai ales din partea familiei Stan(islău), cu care a avut neînțelegeri mai vechi cu privire la aprecierile regelui maghiar după alungarea tătarilor.”
- în 1703, Pintea Viteazul a condus cetele de români la Baia Mare (în Răscoala curuților/ haiducilor).
- în 1752, și-au dovedit originea nobilă cu documente familiile nobile din #Moisei: Vlaşin (1468), Coman (1548) și Hojda (1548).
#istoriaromânilorincomori
- locuri deosebite, monumente ale naturii
- #identitateculturala
OBICEIURI și TRADIȚII
Jocul Ursului
(#BârsăudeJos #Sarasău #Sapănța #ApșadeJos #ApșadeMijloc #Maramureș)
”până nu demult, în satele de pe Valea Tisei (Sarasău, Săpânţa, dar şi Slatina, Apşa de Jos, Apşa de Mijloc în dreapta Tisei – Ucraina) se practica Jocul Ursului. În Sarasău, ceata era formată din șase-șapte personaje: masca de urs (una sau două), doi moşi, un butucar, ţiganul, doi feciori în costume de păcurari.”
Viflaimul
Piesa de teatru popular cea mai răspândită în zonă, prezentă şi azi în aproape toate satele Maramureşului este Viflaimul. Atestat în zonă încă din secolul al XVIII-lea, acest „spectacol” de teatru popular care prezintă drama liturgică a naşterii Domnului Iisus Hristos a fost prezent şi în perioada comunistă, în majoritatea satelor, cu toate restricţiile şi interdicţiile de practicare.”
Joc cu Constantinul sau Cântare şi verş la Constantin
(#BârsăudeJos #BaiaSprie #Cavnic #Maramureș)
”În localităţile de mineri din nord-vestul Transilvaniei, Cavnic, Baia Sprie ş.a., la sfârşitul anului, de sărbătorile de iarnă, se punea în scenă piesa populară Joc cu Constantinul sau Cântare şi verş la Constantin. Această piesă de teatru popular se punea în scenă de minerii români din zonă, „regia” şi toate elementele de teatru, inclusiv costumele şi recuzita erau confecţionate chiar de ei.”
(1840 - teatrul popular)
CĂRȚI utile la conturarea reperelor de identitate pentru maramureșeni
Artur Coman
Maramureşul văzut prin prismă floristică
Manuscrisul are peste 800 pagini - se află actualmente în patrimoniul Muzeului din Sighetu Marmaţiei
Enciclopedia familiilor nobile maramureșene de origine română
(Cluj, 2006)
(bilingv română-engleză, 2015)
Dumitru Pop,
Folcloristica Maramureşului
(1970)
Voievodatul Maramureșului – Originea, structura și tendințele lui
(Sibiu, 1945)
CĂRȚI apărute înainte de 1900, relevante pentru identitatea românilor (din Maramureș)
Codicele de la Ieud
(1390 ?)
#Ieud
Codicele Petrovay
(16 octombrie 1672)
#Petrova
Conform unei note de subsol de la pagina 50 a primului volum care reproduce Manuscrisul preotului Ioan Coman, Mihai Dăncuș a găsit acest caiet în anul 1974 (a fost anterior în posesia preotului Pop Gheorghe, apoi a lui Laurențiu Mihaian.
Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei
(scris între 1799-1830)
#Moisei
Manuscrisul lui Dunca Onuț
(1814)
#ȘieuMaramureș
Manuscrisul lui Botezat Lupu: Carte de verşuri alese la prohoade şi la
mese de veselie şi multe feluri de trebi
(iulie 1821)
#CornestiMaramures
Laurențiu Mihalyi
Tataratatura
Epopeea în versuri Tataratatura (încă nepublicată) a eruditului Laurențiu Mihalyi surprinde zdrobirea tătarilor în Maramureş în ultima lor invazie în Europa, în anul 1717 (lucrarea se află Direcţia Judeţeană a Arhivelor Statului Baia Mare, Fond „Dr. Ioan Mihalyi de Apşa”, 353, drs. 42., fiind menționată de Ioan Boroica, O culegere de folclor din Maramureş de la jumătatea sec. al XIX-lea, în vol. „Acta Musei Maramorosiensis” V, 2006, Sighetu Marmaţiei, p. 163 şi urm.)
Ioan Mihalyi de Apşa
(1900)
- Ioan MIHALYI DE APȘA (#autor @ Biblioteca Rosfera, #InfocusMaramureș)
- Tit BUD (#autor @ Biblioteca Rosfera, #InfocusMaramureș
- contribuții
- contribuții
REPERE DE IDENTITATE pentru RoSfera
(model de definire a identității unui grup - creativii români, care se suprapune și peste identitatea de neam, însă având ca reper comun identitatea profesională)
Descifrează Maramureșul
Conturăm o steluță necesară pentru a împlini primul nivel al bradului vieții definind reperul #euinunivers pentru cei care doresc să aleagă Maramureșul pentru #identitateacomunitatii.
Susțineți-ne (www.rosfera.ro/sustine) să putem susține acest proiect despre Maramureș si celelalte activități de la RoSfera
* distribuind postările noastre, iar dacă aveți posibilitatea * fie să redirecționați din impozitul pe venit personal sau afacerii, * fie să sponsorizați sau * să donați, fiind ONG, depindem de implicarea celor care ne apreciază activitatea pe care o desfășurăm împreună cu colaboratorii.
Apreciem și pe această cale implicarea celor care ni s-au alăturat în proiect: