InFocus județul Maramureș

Print Friendly, PDF & Email
Infocus Maramures

#Maramures #infocusMaramures 

Grupul CULTURA ÎN MARAMUREȘ

(aici sunt adunate informații despre evenimente și produse/ servicii culturale la care au acces cei ce se află în Maramureș)

Grupul VEDERI ȘI IMPRESII DIN MARAMUREȘ

(#atmosferainrosfera #Maramures)

Grupul REȚEAUA CREATIVILOR MARAMUREȘENI @ ROSFERA

REȚEAUA CREATIVILOR @ Rosfera

Reprezentanți ai industriilor creative românești se adună, mai mulți cu fiecare idee, activitate sau proiect. 

CERCUL INSPIRAȚILOR  @ Rosfera

Inspirați de aspecte din RoSfera au contribuit în diverse forme creative pentru a contura repere românești de pretutindeni sau din interiorul granițelor României. 

infocus ROSFERA @ Maramureș

ATMOSFERA IN MARAMUREȘ

#atmosferainRosfera #Maramures #nomadinRosfera #nomadinMaramures

Maramureșul este o zonă în care să te întorci... și să te tot reîntorci... probabil că nu ajunge o viață pentru a fi cuprinsă atmosfera Maramureșului. Adunăm câteva repere pentru cei care poposesc pentru o zi, o săptămână, o lună sau o vreme mai îndelungată...

#itinerariiRosfera

(aceste itinerarii sunt rezultate ale proiectului NOMADA - demarat la ediția a treia a Rezidenței pentru creativi @ Rosfera - în colaborare cu Rada Pavel, specialist în comunicare și ghid turistic)

Pe urmele tătarilor prin Maramureș

(itinerariu de două zile prin Maramureș istoric/ 2 days itinerary through the historic region of Maramureș)

Plimbări cu vederi pictate din Baia Mare

(itinerariu de o zi prin Baia Mare, trecând prin punctele în care sunt amplasate panouri cu replici după picturi ale unor reprezentanți ai Centrului Artistic Baia Mare)

(prezentări realizate împreună cu colecționarul și managerul cultural Radu Tărțan, președintele Asociației Culori Unite)

SPAȚIUL Maramureșului

  • Maramureșul de azi 

  •  identitatea comunității

Maramureșul este o regiune istorică a românilor, actualmente județ al României. Locuitorii din spațiul acestui județ se identifică încă după anumite valori ale unor mari regiuni conturate de-a lungul istoriei Maramureșului:

(click pe + sau - pentru a desfășura sau restrânge conținutul reperelor)

BAIA MARE și FISCULAȘ
ȚARA MARAMUREȘULUI (Voievodal)

#InfocusSighetuMarmației

ȚARA CHIOARULUI

#InfocusValeaChioarului

ȚARA LĂPUȘULUI

#InfocusTârguLăpuș

INFOCUS BAIA MARE
INFOCUS BORȘA
INFOCUS CAVNIC
INFOCUS SIGHETU MARMAȚIEI
INFOCUS BÂRSANA

#BogdanVodă (#Cuhea)

Casa-Muzeu Deac Vasile Moșu

 #BogdanVodă #Cuhea #Maramureș

In situ

Conservată și deschisă, in situ (în locația originală), grație etnologului Mihai Dăncuș

INFOCUS BREB
INFOCUS CALINEȘTI

#Giulești

Casa-Muzeu Lazăr

 #Giulești #Maramureș

In situ

Conservată și deschisă, in situ (în locația originală), grație etnologului Mihai Dăncuș

#Ieud

CASA-Muzeu Dunca-Pâțu

 #Ieud

In situ

Conservată și deschisă, in situ (în locația originală), grație etnologului Mihai Dăncuș, donată și fiind în administrarea Muzeului Satului Maramureșean din Sighetu Marmației

#Ruscova

BISERICA DE LEMN DIN RUSCOVA-OBLAZ

#Săpânța

Casa-Muzeu Stan Ioan Pătraș

 #Săpânța

In situ

Conservată și deschisă, in situ (în locația originală), grație etnologului Mihai Dăncuș

#VaduIzei

Casa-Muzeu Vasile Kazar

 #VaduIzei

In situ

Conservată și deschisă, in situ (în locația originală), grație etnologului Mihai Dăncuș

  • Maramureșul în trecut

  •  identitate culturală & condiții de viață, evoluția celor din jur
BAIA MARE și FISCULAȘ
ȚARA MARAMUREȘULUI (Voievodal)

#InfocusSighetuMarmației

#InfocusSlatina (azi în Ucraina)

ȚARA CHIOARULUI

#InfocusValeaChioar

ȚARA LĂPUȘULUI

#InfocusTârguLăpuș

- în secolele XIII-XVI, se cunosc voievodatul și cnezatul ca structuri teritoriale;
- din secolul XIV, când regalitatea maghiară începe să își extindă influența și în această zonă, voievodatul și comitatul există în paralel, ulterior comitatul rămânând ca structură teritorial-administrativă 
- stătutul - denumirea în Maramureș pentru gospodăria unei familii (Claude Karnoouh, Case şi grădini, eseu asupra semnificaţiei termenului stătut în graiul maramureşean)

Maramureșenii

*Numele care apar în această listă sunt publicate în diverse cărți/ publicații/ website-uri sau persoanele prezentate pe www.rosfera.ro au deja o activitate publică ori au acceptat ca aceste informații să fie redate aici.

  • elemente de identitate

  •  #identitatedeneam & arborele familiei -  nume de familie din spațiul maramureșean (răspunde la întrebarea #cinesunteu?)
  • A

- ARMEANU (#BaiaMare)

- ANDERCO 

- Faria Anderco a fost soția lui Ioan Coman, mama botanistului Artur Coman (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80).

  • B

- BENEA (#BaiaMare)

- BERȚE 

- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la #Săpânța, din familia Berțe: 22. Berţe Mihai cu Tite Ion a Jurjoii și Echemeţ.

- BOCOCI 

- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la #Săpânța, din familia Bococi: 14. Bococi Toader și Verneda Ștefan, cu Gheorghie, frate. [...] 53. Bococi Grigorie, cu Ştefan şi Bococi Nicoară.  

- BOJE 

- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la #Săpânța, din familia Boje: 15. Boje Toader, Mândros Grigorie, Gheorghie și Apșan Văsîie. [...] 38. Boje Grigorie, Branco Alexa, Branco Petre.  

- BRANCO

- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la #Săpânța, din familia Branco: 12. Branco Ion, Mihai, Vasiliu și Grigor Gheorghie.  

- BUD

- Tit BUD - vicar greco-catolic al Maramureșului, folclorist, iniţiatorul unei mişcări organizate de culegere a folclorului maramureşean, întreprinse de învăţătorii din Maramureş asociaţi în Reuniunea docenţilor români maramureşeni.  Este autorul cărții Date istorice din timpurile vechi până în anul 1911, Gherla, 1911. 

- BUJOR (#BaiaMare)

  • C

- COMAN

  • în 1752, și-au dovedit originea nobilă cu documente familiile nobile din #Moisei: Vlaşin (1468), Coman (1548) și Hojda (1548).  
Într-o notă la o diplomă din 23 februarie 1468, Ioan Mihalyi de Apşa (în Diplome maramureşene din secolul XIV și XV, p. 486) pomenește - în 1548 - membri ai familiei Coman ca stăpâni ai moșiei Moiseni: Ioan, Șimon și Cosma Coman. 

Alexandru Filipașcu menționează, după 1658, membri ai familiei Coman răspândiți chiar și în Moldova, dar și în: #Dej, Lăpușul Unguresc, Solnocul interior, Hotin, Telciu, Bărgău, Medieşul Aurit, Vișeul de Sus și Vișeul de Jos, Cuhea, Dragomirești, Sarasău, Săliște, Săcel.  

Tit Bud, în lucrarea Date istorice despre protopopiatele, parochiile şi mânăstirile române din Maramureş : din timpurile vechi până în anul 1911, amintește că erau două biserici în Moisei, arse de tătari în 1717, una dintre ele fiind a familiei Coman.

- Preoți din familia Coman menționați de Tit Bud în #Moisei: 1763-1768: Nicolau Koman şi Mihail Koman, în 1791: Coman Pantelimon, 1844-1878: Andreiu Coman, 1902: Ioan Coman, 1905: Alexandru Coman

O mărturie din mai 1778 este scrisă pe un pomelnic dat de Coman Vlonga Ştefan (redat de Ion Bîrlea, în Însemnări din bisericile Maramureșului, p. 137
O mărturie din decembrie 1782 este scrisă pe un Mineiu cumpărat de Coman Hojda, popa Timotei, cu soaţa sa, Coman Pop Ileană, pentru biserica din Moisei de Jos (redată de Ion Bîrlea, în Însemnări din bisericile Maramureșului, p. 137
Întemeierea mănăstirii de la Moisei se datorează lui Moise Coman și soției sale, iar de la numele acestui Moise provine și denumirea localității - Tit Bud, în lucrarea Date istorice despre protopopiatele, parochiile şi mânăstirile române din Maramureş, p. 87-91.

- Ioan HOJDA KOMAN - apare, la 1771, ca fiind ctitor al bisericii de lemn care a fost donată de locuitorii din #Moisei locuitorilor din Ruscova-Oblaz

O mărturie din 3 iulie 1802 este scrisă pe Biblia lui Pop într-un pomelnic dat de Coman Ioan a lui Bogdan şi cu soaţa sa Acsenie din Moisăi (redată de Ion Bîrlea, în Însemnări din bisericile Maramureșului, p. 137
Mihai Dăncuș a notat câteva detalii despre această biserică (o inscripție din 1779), într-un text introductiv la Manuscrisul preotului Ioan Coman din Moisei
”fostă greco-catolică, cu majoritatea componentelor reconstruite, care, pe lângă alte vestigii, păstrează şi ancadramentul de intrare în biserică în original, pe fruntalul căruia este săpată în lemn o inscripţie în limba română, în alfabetul chirilic, consemnând anul şi ctitorii: 1779 din mila domnului acest lucru au plătit ΚθΡ Ioan Hojda Koman.” (în anul 1883, biserica a fost donată satului Ruscova- Oblaz de către credincioșii români din Moisei)

- Artur-Alexandru Coman (născut în 15 aprilie 1881, la #Borșa, decedat în august 1972, fiul preotului Ioan și al Fariei Coman) - căsătorit cu Ileana Roza - botanist, inginer silvic. A participat la Adunarea de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918 (VEZI DETALII DESPRE OPERA SCRISĂ A LUI ARTUR COMAN)

- Ioan COMAN - (Ioan Koman de Moisei - născut în 30 martie 1774) - din mai 1828 era preot greco-catolic în #Moisei, la 1821 era preot în #Sarasău, un an preot în #Săcel, 9 ani preot în #Săpânța (după cum a notat el însuși în manuscrisul său (VEZI DETALII DESPRE IOAN COMAN ȘI MANUSCRISUL SĂU)

  • D

- DĂNCUȘ și DĂNCUȘ-BILȚIU

Mihai DĂNCUȘ - etnograf, etnolog în #SighetuMarmatiei (n. 10 februarie 1942, în #Botiza - decedat în 31 iulie 2020)autorul mai multor lucrări (VEZI DETALII DESPRE MIHAI DĂNCUȘ ȘI LUCRĂRILE SALE)

- Gheorghe DĂNCUȘ - director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din #Cluj (1906-1967)

- Elena DĂNCUȘ - bibliografă la Institutul de Etnografie și Folclor din #București

- Traian BILȚIU-DĂNCUȘ - pictor (fiul lui Petru Bilțiu-Dăncuș)

- Petru BILȚIU-DĂNCUȘ - președintele Uniunii Învățătorilor Români din Maramureș (1863-1907)

- DOROȘ

- Nicolau DOROȘ - în 1905 era ”preot administrator-parochial interimal” în #Breb

Preotul Nicolau Doroș semnează, alături de fratele său, Alexandru (4 iulie 1905), la sfârșitul transcrierii făcute Manuscrisului preotului Ioan Coman de la Moisei
”Cu ajutorul bunului Dumnezeu am descris din slove cirile în litere latine cartea plină de verșuri frumoase de Ioan Coman făcută în sf. n. 4 Iulie 1905, în sat Breb. Alexandru Doroș, teolog de Gherla/ Nicolau Doroș, preot administrator praochial, interimal deocamdată în Breb”

- DUNCA

DUNCA este, conform lui Al. Filipaşcu, Enciclopedia familiilor maramureşene de origine nobilă (2006), o familie nobilă maramureşeană, atestată documentar încă din anul 1373.

”Descinde din voievodul românilor din Maramureş Ioan de #Rozavlea, fiul lui Iuga şi nepot al lui Bogdan Vodă, primul domn al Moldovei”

MUZEUL SATULUI MARAMUREȘEAN - CASA familiei DUnca de Șieu

datată cu inscripţia „EDIFICATUM ANNO DNI 1779”

#SighetuMarmatiei

#Șieu

MUZEUL SATULUI MARAMUREȘEAN - CASA familiei DUnca de IEUD

„Anul Domnului 1798 iunie 21 de zile SFÂNTUL MUCENIC

IULIANU”

#SighetuMarmatiei

#Ieud

MUZEUL SATULUI MARAMUREȘEAN - CASA DUnca de SÂRBI

datată dendrocronologic în anul 1570

#SighetuMarmatiei

#Sârbi

- Gavrilă DUNCA (Pâțu) din #Ieud

CASA-Muzeu Dunca-Pâțu

 #Ieud

In situ

Conservată și deschisă, in situ (în locația originală), grație etnologului Mihai Dăncuș, donată și fiind în administrarea Muzeului Satului Maramureșean din Sighetu Marmației

- DUNCA Onuț - autorul unui manuscris datat 30 noiembrie 1814

  • F

- FILIPAȘCU

- Alexandru FILIPAȘCU (născut în 20 aprilie 1902, la #Petrova, decedat în 1952), filosof cu preocupări istorice, teolog, viceprimar și primar în #SighetuMarmatiei (perioada 1933-1938) - autorul mai multor lucrări (VEZI DETALII DESPRE OPERA SCRISĂ A LUI ALEXANDRU FILIPAȘCU)

- FINTA

- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la #Săpânța, din familia Finta: 43. Finta Ştefan, cu Pop Grigorie lui Ion.  

  • G

GHERMAN (#BaiaMare)

  • H

- HOJDA (HOZSDA)

  • în 1752, și-au dovedit originea nobilă cu documente familiile nobile din #Moisei: Vlaşin (1468), Coman (1548) și Hojda (1548).  

- Ioan HOJDA KOMAN - apare, la 1771, ca fiind ctitor al bisericii de lemn care a fost donată de locuitorii din Moisei locuitorilor din Ruscova-Oblaz

Mihai Dăncuș a notat câteva detalii despre biserica donată de locuitorii satului Moisei către satul Ruscova-Oblaz (o inscripție din 1779), într-un text introductiv la Manuscrisul preotului Ioan Coman din Moisei
”fostă greco-catolică, cu majoritatea componentelor reconstruite, care, pe lângă alte vestigii, păstrează şi ancadramentul de intrare în biserică în original, pe fruntalul căruia este săpată în lemn o inscripţie în limba română, în alfabetul chirilic, consemnând anul şi ctitorii: 1779 din mila domnului acest lucru au plătit ΚθΡ Ioan Hojda Koman.” (în anul 1883, biserica a fost donată satului Ruscova- Oblaz de către credincioșii români din Moisei)
O mărturie din decembrie 1782 este scrisă pe un Mineiu cumpărat de Coman Hojda, popa Timotei, cu soaţa sa, Coman Pop Ileană, pentru biserica din Moisei de Jos (redată de Ion Bîrlea, în Însemnări din bisericile Maramureșului, p. 137

- HONDIȘ (HOLDIȘ)

- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Hondiș: 37. Hondiş (Holdiş, n.n.) Pătraş, Ion Berce, Ion a Ziganului.  

  • I

IANOȘ (#BaiaMare)

- IURCA

- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Iurca: 49. Iurca Ion, Dumitru cu Apşan Mihai, Andruţ, Toader.  

  • M

- MARIȘ (#SighetuMarmatiei)

Ion MARIȘ (CREATIV @ ROSFERA) - scriitor (autorul mai multor cărți prezentate în profilul personal din RETEAUA CREATIVILOR @ ROSFERA), editor în #SighetuMarmatiei (născut în #Cuhea)

- MĂNĂILĂ

- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Mănăilă: 54. Mănăilă Văsîiu, Ion şi Moşca Ion.  

- MIHALI (MIHALYI DE APȘA/ MIHAIU/ MIHĂIAN)

- Ioan MIHALYI DE APȘA

CASA-MUZEU iOAN MIHALY DE APȘA

#SighetuMarmatiei

Ioan Mihalyi de Apşa

(1900)

DISPONIBIL GRATUIT - în format digital/ electronic (pdf)

- Laurențiu MIHALI (MIHAIU/ MIHĂIAN) ((1815-1881) - poet, primul protopop al districtului #Ieud

Mihai Dăncuș notează, într-o notă de subsol în Manuscrisului preotului Ioan Coman de la Moisei (p. 44), că Laurențiu Mihalyi a scris o epopee intitulată Tatarotatura (în jurul anului 1850). 
”La Arhivele Naţionale din Baia Mare se păstrează un fond de circa o mie de documente, printre care şi peste 600 de pagini cu versuri, pe care le vedea aşezate într-o epopee naţională intitulată Tatarotatura, în care surprinde zdrobirea tătarilor în Maramureş în ultima lor invazie în Europa, în anul 1717. În preconizata epopee, Mihalyi foloseşte nenumărate producţiuni folclorice, balade eroice, hori etc.”

- Palaghie MIHALYI DE APȘA

  • O

- ONIȘE

- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la #Săpânța, din familia Onișe: 19. Onișe Toader, Petra și Onișe Griga.  

  • P

- PĂTRAȘ

- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la #Săpânța, din familia Pătraș: 52. Pătraş şi cu Vasîiu Oanii, unu.  

- PINTEA

- PINTEA, Grigore sau Gligor (VITEAZUL).  

Verșul 69. A Pinti celui Viteaz, cuprins în Manuscrisul preotului Ioan Coman din Moisei, editat de Mihai Dăncuș, Editura Școala Ardeleană, #ClujNapoca, 2024, p. 456.
„Strîgă-m Doamne cine-m strîgă,/ Strîgă-m Pinte cel viteaz,/ Din munţii Maramorişului,/ Can deasupra Băiei./ Strîgă-m togma la Simedru:/ – Voi, voinici, voinicii miei,/ Nu vă lăsaţ somnului,/ Ca şi frunza codrului,/ Că luna lui brumari s-au ivit/ Şi Simedru mni-au vinit./ Noapte îi mare/ Şi<-i> frig tare;/ Trece vara, vai, maica,/ Vine iarnă, maşteha./ Că până frunza îi verde în codru,/ Tot voinicu mi<-i> lotru,/ Da’ dacă frunza din codru pică,/ Voinic n-agiunge nemică./ Până frunza codru-ş ţine,/ Toţ voinicii trăiesc bine,/ Dacă frunza codru-ş lasă,/ Toț voinicii trag p-acasă,/ Pă la fraţ, pă la surori,/ La rude, la verişori./ Da’ pă noi că ne-ar mustra/ Şi ne-ar zice tot aşa:/ „Să iernăm unde-am vărat,/ Să lucrăm unde-am mâncat!/ Ne-a fi ciudă şi ruşine,/ Da’ ascultaţ, voinici, de mine!/ Ţîpaţi-vă căftanele/ Şi vă îmbrăcaţ bundele,/ Şi deşcinzeţi armele,/ Luaţ îmblăciele,/ Şi îmblătiţ, de vă hrăniţ,/ Primăvara să agiungeţi!/ Că când a fi iarba ca acu,/ A fi frunza ca banu,/ De-a fi frunza în doi bani mici,/ A geme codru de voinici/ Şi iară-ţ mere cu mine/ Să vă învăţ a trăi bine./ Deci voinicii s-au sculat,/ Armele le-au dezbumbat,/ Îmblăciele au apucat, Pă sate s-au aşezat,/ Au îmblătit şi s-au hrănit/ Până vara au vinit./ Da’ trecu iarna, maşteha,/ Vini vara, vai, maica./ Voinicii toţi că s-au sculat,/ Tot pă Pinte l-au cotat/ Şi pă Pinte l-au aflat,/ El din gură c-au strîgat:/ – Voinici, dragii miei voinici,/ Care din iarnă aţ ieşit,/ Precum iarna, maşteha,/ Vini primăvara, maica./ Luna lui mai s-au ivit Și Sângiorzu ne-au vinit,/ Mândru codru au înfrunzit,/ Vai, bună cetate ne-au zidit./ Da’ ţipaţi-vă bundele/ Şi luaţ căftanele,/ Ţipaţi-vă îmblăciele Şi vă încinze-ţi armele,/ Şi blemaţ voi după mine,/ Să vă învăţ a trăi bine. În Baia Sprie au întrat,/ Băieşii s-au spăimântat/ Şi prânz mare c-au gătit, La masă le-au aşezat./ Iară Pinte că zice/ Şi cătră băieşi aşe-m grăie:/ – Daţi-m carne de marhă mare,/ Că place la voinici tare,/ Să ducem la masa me, În cel munte de cole./ Să fac eu o masă bună/ Cu tăţ voinicii împreună,/ Că mai bine s-or veseli/ Când ei, vai, c-or auzi/ Sturzi, vai, zău, şuerând/ Şi mierlele, vai, cântând./ Băieşii că s-au sculat,/ Boi graşi lor, vai, că le-au dat,/ Voinicii toţ că s-au sculat,/ Boii în munte i-au mânat,/ Iară Pinte că strîga,/ Pă fărtatu său îl învăţa:/ – Du-te tu la Marţ-ai Mare,/ Vai, tot să în Baia Mare/ Şi-m adă vin de cel mai tare,/ Vai, pă mâni, pă la gustare!/ Fărtatu său c-au plecat,/ În Baia Mare c-au întrat,/ Băieşii, zău, s-au sculat/ Şi pă dâns l-au întrebat:/ – După ce-ai vinit p-aice,/ De faci între oameni price?/ El din gură c-au strîgat:/ – Că pă mine m-au mânat / Vai, zău, Pintea cel Viteaz,/ Care îmblă tot can treaz,/ Ca pă mâni, pă la gustare,/ Să-i duc vin de cel mai tare./ Iară băieşii că l-au prins,/ În temniţă că l-au dus,/ În fiere că-l fereca/ Şi pă el că întreba:/ – Tu, fărtatu Pintiei,/ Spune moarte Pintiei,/ Că moartea Pinti de-i spune,/ Ia, tu capul nu le-i pune;/ Şi pă tine t-om cumpăni/ De tri ori cu galbinii/ Şi o dată cu ban albi,/ Doară aceie ţ-ar hi mai dragi!/ El mi-ş rupsă şi mi-s zisă/ Şi din gura lui grăisă:/ – Ba eu moartea Pintiei nu oiu spune,/ Batâr capu mi l-oiu pune!/ Ba el moartea Pintii o au spus/ Şi capu, vai, şi l-au pus:/ „Cu un plumb de aur, suflat, Cu tri grăunţă de grâu curat,/ De potcoavă, 3 [trii] grăunţă/ Şi de piperi tri grăunţă;/ Tot la furca pieptului,/ Unde-i mai greu voinicului.”/ Iară băieşii s-au sculat,/ Plumbi de aur c-au gătat,/ În puşcă că-i sloboze,/ Puşca bine o togme/ Şi la poartă să duce/ Şi poarta o încuie;/ Cu lanţuri că o lega,/ Cu lăcăţ o încuia./ Fărtatu Pinti zice/ Şi cătră băieşi aşe gr<ăi>e:/ – Daţ puşca, vai, zău, la mine,/ Că l-oiu împuşca, vai, zău, bine./ Că Pinte, vai, dac-a şti,/ El aice va veni,/ Eu la fereastă îl voiu aştepta/ Şi pă Pinte l-oiu împuşca,/ Tot la furca pieptului,/ Unde-i mai greu voinicului./ Iară Pinte ce Viteaz/ În zor de zio s-au sculat,/ El din gură c-au strîgat:/ - Ciudă mare ce-am visat,/ Comânacul mieu cel nou,/ Vai, tot rupt şi târpărit,/ Ca de foc rămăduit/ Şi de sabdie tăiet./ Şi sabdiuţa me ce noao,/ Frântă de mân amândoao,/ Arsă, ruptă şi îndoită,/ Ca de foc rămăduită./ Vai, rău-i de-aiesta vis,/ Cret [!] că pă fărtatu mieu l-au prins!/ D-ascultaţ, voinici, de mine,/ Că eu bine că voiu spune,/ Şi sculaţ, voinici, nu durmiţ,/ Că nu-i vreme de durmit,/ Ce-i vreme de întrat în Baie/ Să batem şi doburile/ Să luom argiînturile/ Să trăim şi noi cu ele!/ Pe fărtatu să-l scoatem,/ Să nu-l lăsăm la acest loc rău!/ Şi el, vai, zău, n-au ştiut/ Că fărtatu său l-au vândut./ Iară Pinte s-au sculat,/ Cu voinicii c-au plecat,/ Vai, tot, zău, la Marţ-ai Mare,/ Tot la târg la Baia Mare./ Că să scoaţă pă fărtatu său,/ Să nu-l lasă la acest loc rău./ Iară Pinte că vine,/ Cu voinicii că sose/ Şi din gură că zice,/ Şi cătră voinici grăie:/ Vai, ciudă-i de-aiasta, ciudă,/ Că poarta Băie-i încuiată./ Că când eu p-aice vinie,/ Ia poarta o deștide,/ Iară amu o au încuiat,/ Că pă fărtatul l-au legat./ Pinte la poartă sose,/ Cum sose o şi zdrobe,/ Cu bâltagu că tăie/ Şi tot gios că o rumpe,/ La temniţă să duce,/ Tot bâltagu că scote,/ La fereastă că sose,/ Pentelele gios tăie./ Fărtatu Pintii sta/ Şi pă Pinte-l aştepta,/ Pă Pinte l-au împuşcat,/ Pite în gerunte au picat./ El din gură c-au strîgat:/ – Fărtatul mieu m-au mâncat/ Şi, vai, pă mine m-am gătat,/ Tot de mână de fărtat!/ Vai nu-l ierte Dumnezeu,/ Cum vându el trupul mieu!/ Voinicii toţ că s-au spăriat,/ Iar lume, zău, c-au împlut./ Iară băieşii s-au sculat,/ Pă fărtatu Pinti l-au legat,/ În fiere că-l fereca,/ Pă roată că-l strănciuna./ Împăratu dac-au ştiut/ Că pă Pinte l-au omoât,/ Vai, tare s-au supărat,/ Un sol mare c-au mânat./ Solu în Baie c-au întrat/ Pă toţ dmnii i-au chemat,/ Pă furcă-i, vai, înţepa/ Şi din gură aşe strîga:/ În ţara împăratului, Numai un voinic a lui,/ Şi la voi, vai, au vinit,/ P-acela l-aţ potopit!/ Şi împăratul că-l iubie,/ Cărţ la dânsul că scrie:/ Vai, el să nu zăbovască,/ Ce în oaste va să pornească./ Că împăratu auzie/ Că nemica nu-l prinde,/ Nici plumb, nici sabdie,/ Fără numai carabdie./ Şi Pinte, de s-ar fi dusă,/ În mare dmnie l-ar fi pusă;/ Ce Pinte înapoi scrie,/ Ca să-i de lui graţie/ Pă doi ai, zău, vai, pă tri,/ Până a mai strânge voinici./ Într-aceie vreme l-au omorât,/ Împăratu ș-au bănuit,/ Porție mare a ţîpat,/ Băieşii s-au spăimântat:/ Şi în tot anu, vai, că dau,/ Pă felderă câţ bani stau./ Iară băieşii s-au sculat,/ Tica Pinti o au tăiat/ Şi în poartă ei o lega,/ Şi ei tot aşe strîga:/ Jele-i Doamne cui jele,/ Jele-i, Doamne, Țăriei,/ Ţăriei şi Băiei,/ Băiei şi frunziei,/ Frunziei şi ierbiei,/ De ticuţa Pintiei,/ Că şede în poarta Băiei!/ Care o plânge tot ei/ Şi o pică picurile,/ Şi o cară pasările/ Din toate primeverile,/ Pă supt toate streşinile,/ De-ș noiesc şi cuiburile.”

- POP

- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la #Săpânța, din familia Pop: 10. Pop Ion Toader, Pătraș Gheorghie a lui Pop Vasiiu. [...] 13. Pop Ion lui Vasiliu Profi re, cu Ionașu Profi re și Grigor Toderu. [...] 20. Pop Ion, Ștefan, Grigorie lui Gheorghie fecior. 25. Pop Toader a popii, cu feciorii, Pop Ion, Dumr. 26. Pop Ion a Pătrășcoaie, cu Pop Ion Toader. 27. Pop Dumitru, cu frate-s<ău>, părinţii Pop Grigor. 28. Pop Ionaş, cu Pop Ion a lui Grigorie a popii. 29. Pop Toader şi Pop Dumitru a lui Ion. 30. Pop Nicoară a lui Grigorie cu Pop Toader, Ion, fiii. [...] 36. Pop Alexa, Ion a lui Gheorghie a lui Iacov, Boje Văsîiu. [...] 39. Pop Grigorie, Ion lui Chirilă şi Pop Pătraş. 

  • R

- REDNIC

- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Rednic: 23. D. Rednic Iștvan cu a lui Soponţai Ianoș. 

- ROMAN

- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Roman: 42. Roman Grigorie, Roman Dumitru.. 

  • S

SABADÂȘ (#BaiaMare)

- STAN

- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Stan: 1. Stan Gheorghie lui Ion, cu fecior Ionaș și Stan Gherghie lui Vasalie. 2. Stan Pătraș, cu frate-său, Stan Dumitru lui Găvrilă. 3. Stan Toader și Pătraș lui Grigorie lui Iacov. 4. Stan Ion, nemiș – birău, și Stan Ion lui Grigorie Căline. 5. Stan Simion, cu fecioruș, Ion, și Stan Mihai a lui Găvrilă. 6. Stan Petre, Văsiiu, Toader, Simion lui Grigorie. 7. Stan Toader și Stan Ioan, a lui Stan Ștefan Ionci feciori. 8. Stan Ion și Stan Eremie, lui Grigorie feciori, și Nistor. 9. Stan Filipu, cu Stan Toader și Floare a lui Grigorie [...] 11. Stan Mihai a lui Ion Nuglenci, cu Codre Dumitru. [...] 24. Stan Ionaș a lui Gheorghie și Conca Gheorghie. [...] 31. Stan Gheorghe şi Stan Toader a lui Ionaş. 32. Stan Ion a lui Dumitru, cu Stan Ion a lui Mihai. 33. Stan Toader a Brez, cu Stan Nicoară a lui Ionaş. 34. Stan Văsîiu a rotarului, cu fraţii săi. 35. Stan Gheorghie, Stan Văsîiu a lui Dumitru. [...] 41. Stan Văsîiu, Ion, Toader lui Pătraş Greti şi Batin Ion. [...] 45. Stan Toader a lui Văsîiu, cu Gheorghie, fecioru-său. 46. Stan Griga, Stan Iacov şi Ion a lui Madiarco. [...] 48. Stan Ion Toader, Grigorie Huchii Turdii.  

  • Ș

- ȘTEȚCA

- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Ștețca: 40. Şteţca Pătraş, Ion Grigorie lui Dumitru. [...] 47. Şteţca Toader şi Grigorie a Griguţiî, unu, 1. [...] 50. Şteţca Dumitru a Tătucu, cu tri fraţi. 51. Şteţca Toader, şi iară Toader a Şecheri, cu Taşcău.  

  • T

- TITE

- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Tite: 21. Tite Ion cu Moldovan Vasalie a morariu.  

- TURDA

- Preotul Ioan COMAN nota, la 1 aprilie 1805 (vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 80), pe cei înmormântați în cimitirul de la Săpânța, din familia Turda: 10. Pop Ion Toader, Pătraș Gheorghie a lui Pop Vasiiu. [...] 13. Pop Ion lui Vasiliu Profi re, cu Ionașu Profi re și Grigor Toderu. [...] 44. Turda Văsîiu, Ion, Alexa, fiii lui Toader.  

  • V

- VLAȘIN

  • în 1752, și-au dovedit originea nobilă cu documente familiile nobile din #Moisei: Vlaşin (1468), Coman (1548) și Hojda (1548).  

  • #identitatereligioasa

  • alte elemente de identitate (temperament, aptitudini/ talente etc.)

  • întâmplări determinante

- în secolele XIII-XVI, maramureșenii aveau statut de oameni liberi, cu ranguri de cnezi și voievozi 

- din secolul XIV, când regalitatea maghiară începe să își extindă influența și în această zonă, voievodatul și comitatul există în paralel, ulterior comitatul rămânând ca structură teritorial-administrativă - nemeșii vor fi liderii comunităților locale - statul nobiliar

DRAGOȘ (Cneaz în Maramureș)

1343 - a ”descălecat” în Moldova, unde a contribuit la formarea entității politice a țării Moldovei, unind și conducând câteva comunități, cu centrul la #Baia (1352-1353).

Sas - din/ de Bedeu (Voievod al Moldovei - a murit în 1359) - fiul lui Dragoș

1354-1358 - Sas i-a urmat lui Dragoș la conducerea comunităților unite de acesta în Moldova

Balc (Voievod al Moldovei) și Drag (fiii lui Sas - din Bedeu -Drăgoșeștii)

1359-1363 -Balc i-a urmat lui Sas în fruntea comunităților conduse de predecesorii săi. 

Gyula (Cneaz în Maramureș) - fiul lui Dragoș

1354-1358 - Sas i-a urmat lui Dragoș la conducerea comunităților unite de acesta în Moldova

  • Drăgoșeștii (Balc și Drag) primesc de la regalitatea maghiară funcții și vaste domenii și părăsesc Marmația.

Referințe privind rolul lui Dragoș, Sas și Balc în istoria Maramureșului (și a Moldovei) în cartea Insemne pe scoartă - Editura Scoala Ardeleană):

”La luptele purtate de Ludovic I Angevinul (de Anjou), cel Mare, fiul lui Carol Robert, regele maghiarilor (a domnit între 1342-1382) care, ajutat de supușii voievozi români din creierul Marmației maramureșene, în anul 1343, au trecut munții, au învins și au alungat hoardele sălbatice ale tătarilor de pe teritoriulul nordului Moldovei. Drept răsplată pentru acest ajutor, voievodul Dragoș a rămas stăpân peste un teritoriu cu câteva comunități umane din Moldova septentrională, pe care le unește sub sceptrul său, între 1352 și 1353, stabilindu-și capitala la Baia (albie, secătură, mină. A urmat, între anii 1354-1358, Sas, urmașul lui și apoi în 1359 nepotul lui, fiul lui Sas, Balc. Dar nu după mulți ani, în 1363, familia Bogdăneștilor, rivala lui Dragoș, care încă din 1349 se încontra cu regii maghiari, trece șeaua munților și îl alungă pe Balc, fiul lui Sas.”

Bogdan (voievod)

1363-1367

Referințe privind rolul lui Bogdăneștilor în istoria Maramureșului (și a Moldovei) în cartea Insemne pe scoartă - Editura Scoala Ardeleană):

”în 1363, familia Bogdăneștilor, rivala lui Dragoș, care, încă din 1349, se încontra cu regii maghiari, trece șeaua munților și îl alungă pe Balc, fiul lui Sas. Familia lui Dragoș (fiii Sas și Gyula) se retrage și se întoarce în Marmația, dar nici aici nu găsește o atmosferă de prietenie, mai ales din partea familiei Stan(islău), cu care a avut neînțelegeri mai vechi cu privire la aprecierile regelui maghiar după alungarea tătarilor.”

PINTEA VITEAZUL (Grigore/ Gligor)

- în 1703, Pintea Viteazul a condus cetele de români la Baia Mare (în Răscoala curuților/ haiducilor).

Verșul 69. A Pinti celui Viteaz, cuprins în Manuscrisul preotului Ioan Coman din Moisei, editat de Mihai Dăncuș, Editura Școala Ardeleană, #ClujNapoca, 2024, p. 456.
„Strîgă-m Doamne cine-m strîgă,/ Strîgă-m Pinte cel viteaz,/ Din munţii Maramorişului,/ Can deasupra Băiei./ Strîgă-m togma la Simedru:/ – Voi, voinici, voinicii miei,/ Nu vă lăsaţ somnului,/ Ca şi frunza codrului,/ Că luna lui brumari s-au ivit/ Şi Simedru mni-au vinit.”
  • în 1752, și-au dovedit originea nobilă cu documente familiile nobile din #Moisei: Vlaşin (1468), Coman (1548) și Hojda (1548).  

Valori ale maramureșenilor

#istoriaromânilorincomori

  • de azi

  •  locuri deosebite, monumente ale naturii

  • din trecut

 

  •  #identitateculturala 

OBICEIURI și TRADIȚII

Jocul Ursului

(#BârsăudeJos #Sarasău #Sapănța #ApșadeJos #ApșadeMijloc #Maramureș)

Mihai Dăncuș, Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 57

”până nu demult, în satele de pe Valea Tisei (Sarasău, Săpânţa, dar şi Slatina, Apşa de Jos, Apşa de Mijloc în dreapta Tisei – Ucraina) se practica Jocul Ursului. În Sarasău, ceata era formată din șase-șapte personaje: masca de urs (una sau două), doi moşi, un butucar, ţiganul, doi feciori în costume de păcurari.”

Viflaimul

Mihai Dăncuș, Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 57

Piesa de teatru popular cea mai răspândită în zonă, prezentă şi azi în aproape toate satele Maramureşului este Viflaimul. Atestat în zonă încă din secolul al XVIII-lea, acest „spectacol” de teatru popular care prezintă drama liturgică a naşterii Domnului Iisus Hristos a fost prezent şi în perioada comunistă, în majoritatea satelor, cu toate restricţiile şi interdicţiile de practicare.”

Joc cu Constantinul sau Cântare şi verş la Constantin

(#BârsăudeJos #BaiaSprie #Cavnic #Maramureș)

Mihai Dăncuș, Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 57

”În localităţile de mineri din nord-vestul Transilvaniei, Cavnic, Baia Sprie ş.a., la sfârşitul anului, de sărbătorile de iarnă, se punea în scenă piesa populară Joc cu Constantinul sau Cântare şi verş la Constantin. Această piesă de teatru popular se punea în scenă de minerii români din zonă, „regia” şi toate elementele de teatru, inclusiv costumele şi recuzita erau confecţionate chiar de ei.”

(1840 - teatrul popular)

CĂRȚI utile la conturarea reperelor de identitate pentru maramureșeni

Artur Coman

 Maramureşul văzut prin prismă floristică

manuscris nepublicat - pomenit de Mihai Dăncuș într-un text introductiv la Manuscrisul preotului Ioan Coman din Moisei

Manuscrisul are peste 800 pagini - se află actualmente în patrimoniul Muzeului din Sighetu Marmaţiei 

Ioan Drăgan

(2000)

DISPONIBIL GRATUIT - în format digital/ electronic (pdf)

 Enciclopedia familiilor nobile maramureșene de origine română

(Cluj, 2006)

(bilingv română-engleză, 2015)

 Manualul Istoriei Bisericii Române

(București, 1958)

 

Coriolan Suciu

(1967)

DISPONIBIL GRATUIT - în format digital/ electronic (pdf)

 

Dumitru Pop,

Folcloristica Maramureşului

(1970)

 De la românii din Maramureș – Oameni, locuri, cântece

(Sibiu, 1943)

 

 Maramureș

(Sibiu, 1944)

 Voievodatul Maramureșului – Originea, structura și tendințele lui

(Sibiu, 1945)

Ion Bârlea,

(1909)

DISPONIBIL GRATUIT - în format digital/ electronic (pdf)

Tit Bud,

(Gherla, 1911)

DISPONIBIL GRATUIT - în format digital/ electronic (pdf)

Istoria Maramureşului

(București, 1940)

 

CĂRȚI apărute înainte de 1900, relevante pentru identitatea românilor (din Maramureș)

Codicele de la Ieud

(1390 ?)

#Ieud

Codicele Petrovay

(16 octombrie 1672)

#Petrova

 

ediție îngrijită de Mihai Dăncuș

Conform unei note de subsol de la pagina 50 a primului volum care reproduce Manuscrisul preotului Ioan Coman, Mihai Dăncuș a găsit acest caiet în anul 1974 (a fost anterior în posesia preotului Pop Gheorghe, apoi a lui Laurențiu Mihaian.

Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei

(scris între 1799-1830)

#Moisei

Ohtaicu a lui Dragoşu Grigorie din Onceşti

(1808)

descoperit la #CornestiMaramures

 

Manuscrisul lui Dunca Onuț

(1814)

#ȘieuMaramureș

Manuscrisul lui Teodor Uibardi

(1820)

Manuscrisul lui Botezat Lupu: Carte de verşuri alese la prohoade şi la

mese de veselie şi multe feluri de trebi

(iulie 1821)

#CornestiMaramures

 

Manuscrisul lui Țicală Dumitru

(1841-1843, descoperit de Gheorghe Dăncuș)

#DragomireștiMaramureș

Laurențiu Mihalyi

Tataratatura 

(în jurul anului 1850 - manuscris nepublicat)

Epopeea în versuri Tataratatura (încă nepublicată) a eruditului Laurențiu Mihalyi surprinde zdrobirea tătarilor în Maramureş în ultima lor invazie în Europa, în anul 1717 (lucrarea se află Direcţia Judeţeană a Arhivelor Statului Baia Mare, Fond „Dr. Ioan Mihalyi de Apşa”, 353, drs. 42., fiind menționată de Ioan Boroica, O culegere de folclor din Maramureş de la jumătatea sec. al XIX-lea, în vol. „Acta Musei Maramorosiensis” V, 2006, Sighetu Marmaţiei, p. 163 şi urm.)

Ioan Mihalyi de Apşa

(1900)

DISPONIBIL GRATUIT - în format digital/ electronic (pdf)
Creativi în Rosfera Maramureș
  • Ioan MIHALYI DE APȘA (#autor @ Biblioteca Rosfera, #InfocusMaramureș)

  • Tit BUD (#autor @ Biblioteca Rosfera, #InfocusMaramureș

Străini inspirați sau atașați de valori maramureșene
  • de azi

  • contribuții

  • în trecut

  • contribuții

infocus RoSfera @ ROMÂNIA

infocus RoSfera @ pretutindeni

REPERE DE IDENTITATE pentru RoSfera

(model de definire a identității unui grup - creativii români, care se suprapune și peste identitatea de neam, însă având ca reper comun identitatea profesională)

 

Descifrează Maramureșul

 

Repere de identitate... Maramureș

#identitateacomunitatii #identitatedegrup #identitatedeneam #identitateculturala

REPERE DE IDENTITATE pentru maramureșeni

Împodobim bradul vieții împreună 

Conturăm o steluță necesară pentru a împlini primul nivel al bradului vieții definind reperul #euinunivers pentru cei care doresc să aleagă Maramureșul pentru #identitateacomunitatii.

 

Creații care reflectă identitatea

Reperele despre Maramureș s-au conturat în proiectele desfășurate la REZIDENȚA PENTRU CREATIVI @ ROSFERA

LAVIȚA

Banca-ambasadoare a Maramureșului

 

(2020 - proiect deschis continuu - susținut de PRIMĂRIA BAIA MARE și dezvoltat în cadrul programului CULTUREPRENEURS al Centrului Cultural Clujean)

GIRUETA

Artizani și clădiri cu valoare 

(2021 - proiect deschis continuu)

noMADA 

 Nomazii în trecut, prezent și viitor

#nomadinMaramures

(2022 - proiect deschis continuu - realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș)

În ritmul universului

 Aspecte ale universului și ale vieții în ritmuri

(2023 -proiect deschis continuu - realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș)

V-au fost de folos informațiile din această pagină? 

Susțineți-ne (www.rosfera.ro/sustine) să putem susține acest proiect despre Maramureș si celelalte activități de la RoSfera

* distribuind postările noastre, iar dacă aveți posibilitatea * fie să redirecționați din impozitul pe venit personal sau afacerii, * fie să sponsorizați sau * să donați, fiind ONG, depindem de implicarea celor care ne apreciază activitatea pe care o desfășurăm împreună cu colaboratorii.

Voluntariat/ Parteneriate

Implicare în proiectele și activitățile noastre 

Găzduirea unor activități în spații/ ateliere 

Financiar

Donații 

Sponsorizări

 Redirecționare 3,5% sau 20% 

Ne-ar putea fi utile

Donații de cărți, rafturi, alte produse potrivite pentru o  bibliotecă

PARTENERI

care ni s-au alăturat

 

Apreciem și pe această cale implicarea celor care ni s-au alăturat în proiect:

CONSILIUL JUDEȚEAN MARAMUREȘ











ASOCIAȚIA CULORI UNITE





ASOCIAȚIA VALEA VERDE










ASOCIAȚIA City makers



EDITURA SAGA




Negru pe ALb