InFocus RoSfera

Print Friendly, PDF & Email
infocus rosfera

#Rosfera #infocusRosfera, #atmosferainRosfera

REȚEAUA CREATIVILOR @ Rosfera

Reprezentanți ai industriilor creative românești se adună, mai mulți cu fiecare idee, activitate sau proiect. 

CERCUL INSPIRAȚILOR  @ Rosfera

Inspirați de aspecte din RoSfera au contribuit în diverse forme creative pentru a contura repere românești de pretutindeni sau din interiorul granițelor României. 

Proiecte și activități prin care s-au conturat repere ale spațiului RoSfera, inclusiv aspecte de identitate

LAVIȚA

Banca-ambasadoare a Maramureșului

 

(2020 - proiect deschis continuu - susținut de PRIMĂRIA BAIA MARE și dezvoltat în cadrul programului CULTUREPRENEURS al Centrului Cultural Clujean)

GIRUETA

Artizani și clădiri cu valoare 

(2021 - proiect deschis continuu)

noMADA 

 Nomazii în trecut, prezent și viitor

#nomadinMaramures

(2022 -proiect deschis continuu - realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș)

În ritmul universului

 Aspecte ale universului și ale vieții în ritmuri

(2023 -proiect deschis continuu - realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș)

infocus RoSfera @ pretutindeni

Spațiul sau lumea ROSFERA cuprinde aspecte românești care se regăsesc în întreaga lume, fie ca prezență, realizări sau amprente ale românilor ajunși în diverse locuri de pe planetă, fie ca rezultate creative ale unor străini inspirați sau atașați de valori românești.

SPAȚIUL Rosfera
  • Rosfera azi

ASPECTE ROMÂNEȘTI ÎN AFARA ROMÂNIEI

ROMÂNIA

Spațiul din granițele actuale ale României poate fi împărțit în patru regiuni cu identitate conturată pe parcursul istoriei. Locuitorii din fiecare dintre cele patru regiuni au o identitate datorată unei evoluții istorice și culturale specifică:

SUDUL ROMÂNIEI

- #București - capitala României

- Muntenia

- Oltenia

DOBROGEA

TRANSILVANIA

- Ardeal

- Banat

- Crișana

#InfocusMaramureș

- Satu Mare

MOLDOVA

- Moldova

- Bucovina

  • Rosfera în trecut

PERIOADA INTERBELICĂ

SUDUL ROMÂNIEI

- #București - capitala României

- Muntenia

- Oltenia

DOBROGEA

TRANSILVANIA

- Ardeal

- Banat

- Crișana

#InfocusMaramureș

- Satu Mare

MOLDOVA

- Moldova

- Bucovina (incluzând Hotin)

- Basarabia

SECOLELE XVII-XVIII

ȚARA ROMÂNEASCĂ

- Oltenia

- Muntenia

Şerban Cantacuzino - domnitor al Țării Românești (1679-1688)

- o perioadă de progres în această regiune, inclusiv în domeniul cultural (traducerea Bibliei în română - 1688)

Constantin Brâncoveanu - domn al Țării Românești (1688-1714)

- a avut sprijinul grupării Cantacuzinilor pentru a ajunge la domnie, Șerban Cantacuzino fiind unchiul său;

- în 1694 a organizat învățământul superior prin Academia Domnească, a construit palatele de la Potlogi şi Mogoşoaia, a refăcut reşedinţele domneşti de la #Bucureşti (Curtea Veche) şi de la Târgovişte (stil brâncovenesc) - a ctitorit biserica ortodoxă din Făgăraş (1698), mănăstirile de la Sâmbăta de Sus (1700) şi Ocna Sibiului, în Transilvania;

- din 1840 se cunosc copii după piesa de teatru popular care se juca ca o tradiție în #Maramureș, în preajma Crăciunului - Joc cu Constantinul sau Cântare şi verş la Constantin

(anterior apare ca o colindă în Manuscrisul preotului Ioan Coman - vezi lucrarea lui Mihai Dăncuș, „Brâncoveanu Constantin, boier vechi şi Domn creştin” - Atestări maramureşene privind martiriul Brâncovenilor, care apare în primul volum al Manuscrisului preotului Ioan Coman de Moisei, Editura Școala Ardeleană, 2024, p. 46)

Verș 65. Al lui Constantin Vodă, în cartea editată de Mihai Dăncuș, Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 435, Editura Școala Ardeleană, 2024
”O, pricină minunată,/ Auzi-mă, lume, toată,/ Auzită din vecie,/ Precum şi la carte scrie./ Cuvântul cel tipărit,/ Care e adeverit:/ Cum că-i lume înşălătoare,/ De suflete pierzătoare./ Că defaimă ş-amăgeşte/ Şi pre toţ îi pre lipseşte,/ Pre crai şi pre împăraţ mari/ Şi pre toţ dmnii mai tari,/ De robăsc de avuţie/ Şi să ţin în semeţie,/ Cum n-ar ave nici o moarte/ Şi într-u ceas le lasă toate./ Precum, iată, c-am privit/ La Constantin ce-au domnit/ Ani doaozăci şi şesă,/ Bine-s înrădăcinoasă./ Loc vestit şi oraşul/ Unde au fost împăratul/ Să numeşte să ştiţ Eş,/ Cu porţ de fier şi ostaş./ Constantin Vodă Georgie,/ Dintre deregătorie,/ Vrând a sta lângă credinţă/ Şi neamului umilinţă,/ Cu vicleşug s-au chemat,/ De Başa*turcesc legat./ O, amară prăpădire,/ Însuşi merge la pierire,/ Că cu dânsul n-au zăbovit,/ El cu capul s-au plătit,/ Pre boieri, pre toţi îi strîga/ Ca la dânsul să să strângă./ De cuvinte ce auzie,/ Cu lacrămi tare plânge,/ Amar lor le porunce/ Pre Constantin Vodă să-l de,/ Cu fiii pravoslavnici/ Şi ca toţ credincioşii./ Unde Vodă auzi,/ Foarte tare să scârbi/ Şi ne face întrebare/ Tot cu cuv<â>nt de mustrare./ – Care din voi m-aţ vândut?/ Fără veste m-au vândut/ Cum voi v-aţ îndurat/ Tare v-aţ înstreinat/ Domnul va face dreptate/ Pintru a voastră strâmbătate./ Boierii toţ să lepăda/ Foarte tare să giura:/ – Nu sântem noi vinovaţ,/ În nemică amestecaţ./ Constantin Vodă au grăit/ Faceţ cum v-au poruncit/ Că eu sânt ca un gonit/ Şi de cinste mai lipsit./ Dmnii toţ tare plânge/ Şi cu suspinând să jeluie/ Toţ toate le sfârşie/ Pintru amar ce le vinie,/ Iară turcii năvăliră/ Şi capu lui îi luară./ Iară pruncii cu glas mare/ Începură a strîgare:/ - O, amară primăvaară,/ Cum ne scosăş pre noi afară,/ Lipsindu-ne, prin gonire,/ Şi ducându-ne în robie./ Aliluiia 3 .”

DOBROGEA

TRANSILVANIA

MOLDOVA

Verș 67. A Moldovii, în cartea editată de Mihai Dăncuș, Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 445, Editura Școala Ardeleană, 2024
”Moldovă, ţară frumoasă,/ Ţara bună, sânătoasă,/ Ţară bună şi creştină,/ De pogani n-are hodină./ Tot de turci şi de pogani,/ Şi de creştini de muscali./ Şi Moldovă, ţară frumoasă,/ Bună ţară, călduroasă,/ Ţară bună şi bogată/ Şi de grâu îndestulată,/ Şi de mniere eşti încărcată/ Cum te-au fost robit odată./ Vai, Doamne, înt-o zi mare,/ Înt-o sfântă sărbătoare,/ Togma în ziua de Rusalii,/ Când porne turcii [ag]llii,/ Atunci cei bătrâni să vesele,/ Cei tineri giocuri făce./ Fete mari să împodobe,/ Flori pă cap că mi-ș pune./ Atunci poganii sose/ Şi pă ei că mi-i strânge,/ Pă cei tineri îi lega/ Şi pă bătrâni îi lăsa/ Cu amar şi cu năcaz/ Şi cu lacrămi pă obraz./ Pă ţărmure de Dunăre,/ Unde-i d-apa d-ace mare,/ Trece turcii cu robii/ Din Țara Modovii,/ De la Brancioc mai la vale,/ Strîga turcii în gura mare/ – Haidaţ la robi de vânzare:/ Fată mare-i în 5 [cinci] părale/ Și o părete de voinici/ De 20 de ai în gios mai mici,/ C-aceie-s mai tinerei,/ Cu 50 [cincizeci] şi cinci de lei/ Care-s mai mari, vidicani,/ Tot trag mai bine la bani./ Şeptezeci şi cinci de lei,/ Că-s dragi la pogani de ei!/ Pă ţărmure de Dunăre,/ Unde dă Dunăre în mare,/ La întorsura Găliei,/ Unde s-adună turcii,/ De cumpăra, vai, robii,/ Care-i aduce turcii./ Fată mare în 5 [cinci] părale,/ Că le era de vânzare/ Şi o perete de voinici,/ De 20 de ai în gios mai mici,/ C-aceie-s mai tinerei,/ Cu 50 [cincizeci] şi 5 [cinci] de lei./ Care-s mai mari, vidicani,/ Tot trag mai bine la bani,/ Şeptezeci şi 5 [cinci] de lei,/ Că-i drag la pogani de ei./ Fetele cu bani pă cap,/ Că ş-au făcut turcii sfat/ Să le ducă în Ţeligrad,/ Să le-arete la împărat,/ Cum poartă banii pă cap./ ........................................................”

- Hotin

Verș 66. Al Hotinului, în cartea editată de Mihai Dăncuș, Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 441, Editura Școala Ardeleană, 2024
”Hotine, Hotine,/ Sărmane de tine,/ Găteşte-te bine/ Pă zioa de mâne,/ Că muscalul vine/ Cu oastea spre tine./ Pre deal şi pre vale/ Vin muscali călare,/ Pre deal şi pre munţi/ Tot steaguri de arnăuţ,/ Iară pre drumuri mari/ Vin tot ghenerari./ Pre drumuri de-aloage/ Vinu-şi tot hodnoage,/ Gioi, ca mâni sară/ Turnuri aşezară,/ Despre miiază-noapte/ Dau focuri spre moarte./ Craiul din sudie/ Au pierit întâie,/ Craiul de la Ult/ Încă zace mort,/ Cu oastea cu tot./ Craiul de la Ult/ ........................................................ Din cinci mii de prunci,/ N-au rămas numai cinci/ Ș-aceie-s zdrobiț,/ De turnuri loviț./ Rogoz de pre vale,/ Fugu-m turcii tare./ Merișor crepat,/ El focuț s-au spăriat/ Și el c-au fugitot în Țeligrad/ La al său împărat./ Merișor crepat,/ ........................................................”
  •  evenimente determinante
Românii
  • elemente de identitate

  •  #identitatedeneam & arborele familiei - nume de familie din spațiul românesc (răspunde la întrebarea #cinesunteu?)
  • A

  • B

  • C

- COMAN (#județul Maramureș - familie nobilă atestată în 1548)

  • D

- DĂNCUȘ și DĂNCUȘ-BILȚIU (#județul Maramureș)

- DUNCA (#județul Maramureș - familie nobilă atestată în 1373)

  • E

  • F

- FILIPAȘCU (#județul Maramureș)

  • G

GIURGE/ JURGE (#județulSatuMare #BârsăudeJos)

  • H

- HOJDA (HOZSDA) (#județul Maramureș - familie nobilă atestată în 1548)

- HONDIȘ (HOLDIȘ) (#județul Maramureș)

  • I

- IURCA 

  • L

  • M

- MĂNĂILĂ (#județul Maramureș)

- MIHALI (MIHALYI DE APȘA/ MIHAIU/ MIHĂIAN) (#județul Maramureș)

MOXA/ MOXALIE (#județulVâlcea #Costești)

  • N

  • O

OȘAN (Uglea din #județulSatuMare #BârsăudeJos)

  • P

- PĂTRAȘ (#județul Maramureș)

  • R

- RĂDULESCU/ HELIADE RĂDULESCU (#București)

  • S

  • Ș

- ȘTEȚCA (#județul Maramureș)

  • U

  • T

  • Ț

  • V

- VLAȘIN (#județul Maramureș - familie nobilă atestată în 1468)

  • #identitatereligioasa
  • alte elemente de identitate (temperament, aptitudini/ talente etc.)
  • în trecut

  •  întâmplări determinante
Valori ale românilor
  • de azi

  •  locuri deosebite, monumente ale naturii
  •  #identitateculturala 
  • din trecut

#istoriaromânilorincomori

OBICEIURI, TRADIȚII, CREDINȚE la români

Calendarul sărbătorilor la români

(Câșlegi - intervalul de timp între Postul Crăciunului și Postul Paștelui când se mănâncă de dulce și se pot face nunți)

Termenul câșlegi este regăsit în #Maramureș: Versul A Câșlegilor, ce se cântă la nuntă, cuprins în Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, editat de Mihai Dăncuș, Editura Școala Ardeleană, 2024, p. 479
”Câte sărbători în lume, Nu-i ca Crăciunul de nume,/ De bun, de frumos/ Şi de veselos./ Sâmvăsîiu şi Bobotează/ Tot după dânsul urmază,/ Sărbători frumoasă/ Şi mai veseloasă!/ Cu ele vin câşlegile,/ De să mărită fetele,/ Îmblă peţitorii,/ Să însoară feciorii!/ Cine au făcut câşlegi scurte/ Multe zile să nu custe,/ Că rău au gândit,/ N-au bine togmit!/ Că abde trece Crăciunul,/ Să apropie Farizeul,/ Vine Vameşul/ Strîcă tot merşul!/ Fetele feciori aşteaptă,/ Până ei că să deşteaptă,/ Vine Cârnileaga,/ Nu-i mai multă şagă! ”

An nou & Sfântul Vasile

(1 ianuarie)

Boboteaza

(6 ianuarie)

Paști

(#Maramures - zona Fisculaș - se pușcă cu carbit înainte de Paști) 

Rusalii

Sfântu Ilie

20 iulie

Sfânta Maria

15 august

Farizeul și Vameșul

Duminica a 33-a după Rusalii

Crăciun

Bubuitul cu puști sau turnuri cu carbit

(#BârsăudeJos #SatuMare #Maramures - zona Fisculaș - se pușcă înainte de Paști)

Producerea de zgomot cu puşca cu carbid – o cutie de tablă cu capac detașabil, găurită în fund.
Ștefan Aurel Drăgan pomenește pușcatul cu carbit în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 40)

Copilul vândut pe fereastră

(#BârsăudeJos #SatuMare)

Obicei care se practică în cazul în care o familie a avut copii care n-au supravieţuit la naştere.
Ștefan Aurel Drăgan pomenește acest obicei în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 48): ”în momentul în care s-a născut alt copil, tatăl copilului îi dă un nume, predă pruncul, afară, pe fereastră, moaşei sau altei persoane, care vine apoi pe uşă şi-l aduce în casă cu alt nume.”

Credințe în strigoi

(#BârsăudeJos)

O poveste cu strigoi
Ștefan Aurel Drăgan: în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 48): ”Măria a fost cea mai frumoasă fată din sat și orice fecior din sat a fost să o pețească, nu l-a acceptat. Într-o seară a venit un fecior frumos de peste Codru. În fiecare seară, înainte de miazănoapte, Iuăn ieșea grăbit pe talpă și-i zicea la drăguță: „Luna-i mândră, morțî umblă, nu te temi, Măria me”? „Nu mă tem, Iuane, că-s cu tine.” Dar, la o vreme, femeile din sat au reușit să o facă bănuitoare și i-au sugerat ca la despărțire să-i înfigă în haină un ac cu ață și apoi să meargă pe fir ca să vadă unde merge. A doua noapte a făcut cum a fost învățată și a mers până la biserică, unde firul intra pe gaura cheii și Iuăn se hrănea cu cranii.”

Cununia la tăietor

(#BârsăudeJos #SatuMare)

În timpul când nu exista starea civilă, cununia se făcea la vatra unuia dintre miri, în jurul unui butuc gros de lemn – tăietorul.
Ștefan Aurel Drăgan pomenește rostul tăietorului în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 48)

Duminica Floriilor

(#Maramureș)

Mihai Dăncuș, Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei
(nota de subsol) ”Duminica Floriilor - prima zi de duminică înainte de Paşti sau ultima duminică din Postul Mare. Sărbătoarea intrării Domnului Iisus în Ierusalim. În mitologia romană se identifică cu zeiţa Flora. De Florii, bărbaţii duc la biserică ramuri înflorite de salcie, numite mâţe sau mâţişoare (simbol al fertilităţii). La începutul Liturghiei preotul sfinţeşte aceste ramuri, pe care apoi credincioşii le ţin în mână în timpul Liturghiei, apoi le duc acasă unde se păstrează la grindă sau la icoană. Vara, în vremuri cu tunete şi trăznete, fulgere, oamenii le aprind în credinţa că se va limpezi vremea/ cerul.”

(1840 - teatrul popular)

Joc cu Constantinul sau Cântare şi verş la Constantin

(#BârsăudeJos #BaiaSprie #Cavnic #Maramureș)

Mihai Dăncuș, Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 57
”În localităţile de mineri din nord-vestul Transilvaniei, Cavnic, Baia Sprie ş.a., la sfârşitul anului, de sărbătorile de iarnă, se punea în scenă piesa populară Joc cu Constantinul sau Cântare şi verş la Constantin. Această piesă de teatru popular se punea în scenă de minerii români din zonă, „regia” şi toate elementele de teatru, inclusiv costumele şi recuzita erau confecţionate chiar de ei.”

(1840 - teatrul popular)

Jocul Ursului

(#Sarasău #Sapănța #ApșadeJos #ApșadeMijloc #Maramureș)

Mihai Dăncuș, Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 57
”până nu demult, în satele de pe Valea Tisei (Sarasău, Săpânţa, dar şi Slatina, Apşa de Jos, Apşa de Mijloc în dreapta Tisei – Ucraina) se practica Jocul Ursului. În Sarasău, ceata era formată din șase-șapte personaje: masca de urs (una sau două), doi moşi, un butucar, ţiganul, doi feciori în costume de păcurari.”

Măsurarea cerealelor şi a făinii

(#BârsăudeJos)

maja – 100 kg, dica – 30 kg, oticău – 6 kg, cupa – aproximativ 1,4 kg.
Ștefan Aurel Drăgan, în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 52)

Măsurarea pâinii sau a mălaiului

(#BârsăudeJos #SatuMare)

Procedură întrebuințată numai la împrumut
Ștefan Aurel Drăgan, în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 52): ”O familie rămânea, cu câteva zile înainte de coacere în cuptor (practicată sâmbăta, de obicei), fără pâine sau mălai și se împrumuta de la vecinii care mai aveau pâine coaptă în cămară: - cu palma – extinderea palmei a celui care împrumută, cu aceeași măsură se va proceda la restituire; - cu şchiopul – extinderea degetului mare și a arătătorului; - cu latul de palmă – palma strânsă.”

Mătura-n uşe

(#BârsăudeJos)

Mod de a arăta că stăpânii nu sunt în casă
Ștefan Aurel Drăgan notează în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 52): ”Nu se folosea niciun sistem de asigurare. Când cineva vedea mătura-n ușă, știa că nu-i nimeni acasă și, astfel, nu se poate intra în casă. În/ prin curte se intra liber.”

Pălaga

(#BârsăudeJos #SatuMare)

Oina
Ștefan Aurel Drăgan pomenește pălaga în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 42)

Popicul

(#BârsăudeJos #SatuMare)

Golful modern
Ștefan Aurel Drăgan pomenește popicul în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 42)

Remedii împotriva deochiului

în boli sau manifestări cu cauze necunoscute
Cules de Ștefan Aurel Drăgan în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 65): ”Se sting nouă cărbuni aprinși în apă neîncepută, se suflă asupra celui deocheat, se dă celui în cauză să bea și se intonează un descântec. (În concret, praful de cărbune are rol medical, el absoarbe toxinele din stomac.) Apa care rămâne se aruncă peste drum. Iată textele: „Fugi ochi de deochi, ieși și fugi din calea lui…, pă pământ pustiu, unde vântu’ nu bate, unde cânii nu bat și cocoșii nu cântă… că te-ajunge vaca neagră, cu cornile să te spargă, să te-azvârle păstă mare, în pustiu, în depărtare, aculo să pt'ei ca zua de ieri, ca roua de floare, ca spuma de soare și capu cel deot'et să rămâie lumninat și curat, de boală scăpat.”
pentru alungarea spaimei copiilor și la prevestirea de rău:
Cules de Ștefan Aurel Drăgan în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 65): „Ceas rău cu pocitură, ceas rău cu săgetătură, ceas rău cu spaimă, ceas rău cu noapte, ceas rău cu zuă, să te duci în munți/ pă sub munți, c-aculo-s a tale curți, c-aculo-s mesă așternute și păhare umplute, și scaune așternute, păntru tine gătite; aculo să trăiești, aculo să vețuiești, de… să nu te gândești.”
pentru fete
Cules de Ștefan Aurel Drăgan în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 65): „„– Mă luai, mă dusei, pe cale, pe cărare, când fusei la miez de cale mă-ntâlnii cu nouăzăcişinouă de muroi, cu nouăzăcişinouă de strâgoi, ochitori. – Nouăzăcişinouă de muroi, nouăzăcişinouă de strâgoi, unde mereţ’ voi? – Noi merem la...73, fata să i-o luăm, puterea să i-o strâcăm, sânjile să i-l bem, carnea să i-o mâncăm, să-l lăsăm curat şi luminat, ca arjintu’ străcurat, cum Dumnezo l-o lăsat. – Voi aculo nu mereț, da’ mereț unde v-oi mâna io, cu sorocu mneu și a lui Dumnezău, la...”.
pentru dragoste
Cules de Ștefan Aurel Drăgan în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 65): „Într-o ulcea de lut cu apă neîncepută se pun douăsprezece picături de miere, șase bucăți dintr-o lumânare de la o nuntă, tămâie și busuioc. Vasul se așază la lumina lunii și dimineața, cu o lingură de lemn, se amestecă de douăsprezece ori invers acelor de ceasornic și se intonează: „Cum să liptește ceara de manure și mnierea de gură, așe să să liptească dragostea lui… de mine.”.
pentru vindecare la feciori
Cules de Ștefan Aurel Drăgan în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 65): „Să luară di la casa lui, di la masa lui, pă cale, pă cărare Iuănucu nost; când fură la mniez de cale s-o-ntâlnit cu nouăzăcișinouă de diuătitori, cu nouăzăciși nouă de diuătitoare, cu nouăzăcișinouă de moroi, cu nouăzăcișinouă de moroaie, cu nouăzăcișinouă de strâgoi, cu nouăzăcișinouă de strâgoaie. Nime-n lume nu le-o văzut, numa Maica Precista din Poarta ceriului; de departe le-o văzut, de-aproape le-o grăit: – Unde mereț voi? – Noi merem la Iuănucu! – Ho! De-aculo vă opresc io și cu sorocu li Dumnezo! Mereț la mare… Aculo-i on pește; din mare scoateț-îl, pă rât verde puneț-îl, carnea mâncați-io, sângile beț-îl… Iuănucu să rămâie curat cum Dumnezău l-o lăsat, nimnica să nu-i hie, nimnica nu i-o fost, din ceasu de-amu, din sfânta zî de astăz. Leacu-i de la Dumnezău, descântecu-i a mneu!”.
pentru bube
Cules de Ștefan Aurel Drăgan în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 65): „Moimă, moimă, nu te face, nu te coace, numa înapoi te-ntoarce, că de ti face și de ti coace, io cu sucitoarea te-oi lodi, înapoi te-oi heni, să ptei, să răsptei ca roua su soare, ca scoptitu75 su pticioare.”.

Transhumanța sibienilor

(#BârsăudeJos)

Referințe privind obiceiuri vechi de transhumanță, care sunt încă vii în zone din Maramureș, Sălaj sau Satu Mare în cartea lui Ștefan Aurel Drăgan - Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 53)
”Oile sibienilor: În fiecare iarnă, sibienii veneau cu turmele de oi pe la noi, prin sat. Șeful lor era unul Niță. Ei îngunoiau holdele în schimbul îngăduinței de transhumanță. Se făcea schimb de produse: ei dădeau caș și brânză de oaie, iar sătenii le donau mâncare și furaje pentru oi.”

Viflaimul

Mihai Dăncuș, Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, p. 57
Piesa de teatru popular cea mai răspândită în zonă, prezentă şi azi în aproape toate satele Maramureşului este Viflaimul. Atestat în zonă încă din secolul al XVIII-lea, acest „spectacol” de teatru popular care prezintă drama liturgică a naşterii Domnului Iisus Hristos a fost prezent şi în perioada comunistă, în majoritatea satelor, cu toate restricţiile şi interdicţiile de practicare.”

CULTURA SCRISĂ ROMÂNEASCĂ

CĂRȚI utile la conturarea reperelor de identitate pentru români

Ioan Drăgan

(2000)

DISPONIBIL GRATUIT - în format digital/ electronic (pdf)

Tit Bud,

Date istorice din timpurile vechi până

în anul 1911

(Gherla, 1911)

 Manualul Istoriei Bisericii Române

(București, 1958)

Coriolan Suciu

(1967)

DISPONIBIL GRATUIT - în format digital/ electronic (pdf)

SCRIERI apărute înainte de 1900

CULTURA SCRISĂ ROMÂNEASCĂ ÎNAINTE DE TIPAR SAU ÎN MANUSCRISE
  • cultura (literatura) populară- transmisă prin viu grai- se regăsește în unele culegeri manuscrise (verșuri - Manuscrisul Preotului Ioan Coman de Moisei, varianta editată de Mihai Dăncuș a apărut în 2024, la Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca)
  • documente administrative (manuscrise - precum erau ”diplomele” maramureșene, prin care era certificată înnobilarea unor familii, ca urmare a unor ”fapte însemnate”)
  • codice, scrieri cu caracter religios

Codicele de la Ieud

(1390 ?)

#Ieud

(1619-1620)

#MănăstireaBistrița (#CosteștiVâlcea)

DISPONIBIL GRATUIT - în format digital/ electronic (pdf)

Biblia

(în limba română)

(1688)

Codicele Petrovay

(16 octombrie 1672)

#Petrova

ediție îngrijită de Mihai Dăncuș
Conform unei note de subsol de la pagina 50 a primului volum care reproduce Manuscrisul preotului Ioan Coman, Mihai Dăncuș a găsit acest caiet în anul 1974 (a fost anterior în posesia preotului Pop Gheorghe, apoi a lui Laurențiu Mihaian.

Manuscrisul preotului Ioan Coman 

(scris între 1799-1830)

#Moisei

Ohtaicu a lui Dragoşu Grigorie din Onceşti

(1808)

descoperit la #CornestiMaramures

 

Manuscrisul lui Dunca Onuț

(1814)

#ȘieuMaramureș

Manuscrisul lui Teodor Uibardi

(1820)

Manuscrisul lui Botezat Lupu

(1821)

#CornestiMaramures

 

Manuscrisul lui Țicală Dumitru

(1841-1843)

#DragomireștiMaramureș

Laurențiu Mihalyi

Tataratatura 

(în jurul anului 1850 - manuscris nepublicat)
Epopeea în versuri Tataratatura (încă nepublicată) a eruditului Laurențiu Mihalyi surprinde zdrobirea tătarilor în Maramureş în ultima lor invazie în Europa, în anul 1717 (lucrarea se află Direcţia Judeţeană a Arhivelor Statului Baia Mare, Fond „Dr. Ioan Mihalyi de Apşa”, 353, drs. 42., fiind menționată de Ioan Boroica, O culegere de folclor din Maramureş de la jumătatea sec. al XIX-lea, în vol. „Acta Musei Maramorosiensis” V, 2006, Sighetu Marmaţiei, p. 163 şi urm.)

Ioan Mihalyi de Apşa

(1900)

DISPONIBIL GRATUIT - în format digital/ electronic (pdf)
CULTURA SCRISĂ ROMÂNEASCĂ DUPĂ APARIȚIA TIPARULUI
  • cărți (în slavonă) tipărite de Macarie, la #MănăstireaDealu (1508-1512)

Liturghierul lui Macarie

(tipărit în 1508)

#MănăstireaDealu

Biblia de la București

(tipărită în limba română, 1688)

#București

  • prima tipografie din Transilvania - a lui Lucas Trapoldner, înființată în ianuarie 1525, la #Sibiu
  • în 1830 (11 octombrie), Ion Heliade Rădulescu cumpără, împreună cu Nicolae Rădulescu (conform Wikipedia.ro), Tipografia „de la Cișmeaua lui Mavrogheni, din Obor” (la #București), care va fi cunoscută ca Tipografia lui Eliad

Nicolae Golescu

Gramatica

(tipărită în 1828, la Tipografia lui Eliad - în chirilică)

#București

DISPONIBIL GRATUIT - în format digital/ electronic (pdf)
  • în 1866 apare, la Edițiunea și imprimeria Societăței Junimea din Iași, lucrarea lui Titu Maiorescu Despre scrierea limbei rumăne
  • în 1884 se înființa, la Iași, Editura Librăriei Frații Șaraga
  • în 1897 apare, la Editura Librăriei Isr. Kuppermann din Iași, Gramatica elementară a limbii române scrisă de Al. Philippide  

Titu Maiorescu

Despre scrierea limbei rumăne

(Edițiunea și imprimeria Societăței Junimea, 1866)

Alexandru Philippide

Introducerea în istoria limbei și literaturei române

(Editura Librăriei Frații Șaraga, 1888)

Alexandru Philippide

Gramatica elementară a limbii române

(Editura Librăriei Isr. Kuppermann, 1897)

Creativi în Rosfera
  • Ion BÎRLEA (#autor @ Rețeaua creativilor)
  • Victor BODO (#autor @ Rețeaua creativilor, #InfocusClujNapoca #InfocusjudețulCluj)
  • Tit BUD (#autor @ Biblioteca Rosfera, #InfocusMaramureș
  • Ioan DRĂGAN (#autor @ Rețeaua creativilor)
  • Dana JABLANOCZKI-MAGDA (#autor @ Rețeaua creativilor, #InfocusClujNapoca #InfocusjudețulCluj)
  • Ioan MIHALYI DE APȘA (#autor @ Biblioteca Rosfera, #InfocusMaramureș)
  • Mihail MOXA (#autor @ Biblioteca Rosfera)
  • Coriolan SUCIU (#autor @ Biblioteca Rosfera)
Străini inspirați sau atașați de valori românești
  • de azi

  • contribuții
  • în trecut

  • contribuții

infocus ROSFERA @ FRANȚA

InFOCUS ROSFERA@Paris

#rosferaparis

InFOCUS ROSFERA@Paris

#rosferaparis

InFOCUS ROSFERA@Paris

#rosferaparis

infocuS Maramureș

INFOCUS BAIA-MARE
INFOCUS BORȘA
INFOCUS CAVNIC
INFOCUS SIGHETU MARMAȚIEI
INFOCUS BÂRSANA
INFOCUS BREB
INFOCUS CALINEȘTI
INFOCUS CORUIA

#itinerariirosfera

(aceste itinerarii sunt rezultate ale proiectului NOMADA - demarat la ediția a treia a Rezidenței pentru creativi @ Rosfera - în colaborare cu Rada Pavel, specialist în comunicare și ghid turistic)

Pe urmele tătarilor prin Maramureș

Biserici maramureșene din patrimoniul UNESCO

Plimbări cu vederi pictate din Baia Mare

V-au fost de folos informațiile din această pagină? 

Susțineți-ne (www.rosfera.ro/sustine) să putem susține acest proiect si celelalte activități de la RoSfera

* distribuind postările noastre, iar dacă aveți posibilitatea

* fie să redirecționați din impozitul pe venit personal sau afacerii,

* fie să sponsorizați sau

* să donați, fiind ONG, depindem de implicarea celor care ne apreciază activitatea pe care o desfășurăm împreună cu colaboratorii.

Voluntariat/ Parteneriate

Implicare în proiectele și activitățile noastre 

Găzduirea unor activități în spații/ ateliere 
Financiar

Donații 

Sponsorizări

 Redirecționare 3,5% sau 20% 

Ne-ar putea fi utile

Donații de cărți, rafturi, alte produse potrivite pentru o  bibliotecă

PARTENERI

care ni s-au alăturat

 

Apreciem și pe această cale implicarea celor care ni s-au alăturat în proiect:

Consiliul Judetean Maramures_sigla
CONSILIUL JUDEȚEAN MARAMUREȘ





ASOCIAȚIA CULORI UNITE



ASOCIAȚIA VALEA VERDE



.






ASOCIAȚIA City makers



EDITURA SAGA




Negru pe ALb