Infocus județul Satu Mare

Print Friendly, PDF & Email

#InfocusRosfera #județulSatuMare #RosferajudețulSatuMare, #infocusjudețulSatuMare

infocus RoSfera @ pretutindeni

  • Paris - statuia lui Mihai Eminescu
  • Detaliu de pe Mănăstirea de la Curtea de Argeș
  • Breb
nomADA 

Nomazii în trecut, prezent și viitor

REPERE DE IDENTITATE pentru RoSfera

(model de definire a identității unui grup - creativii români, care se suprapune și peste identitatea de neam, însă având ca reper comun identitatea profesională)

Repere de identitate... Satu Mare

#identitateacomunitatii #identitatedegrup #identitatedeneam #identitateculturala

REPERE DE IDENTITATE pentru sătmăreni

Împodobim bradul vieții împreună 

Conturăm o steluță necesară pentru a împlini primul nivel al bradului vieții definind reperul #euinunivers pentru cei care doresc să aleagă județul Satu Mare pentru #identitateacomunitatii.

 

infocus ROSFERA @ județul Satu Mare

SPAȚIUL județului Satu Mare & comunități din Satu Mare

Satu Mare este județ al României.  Locuitorii din spațiul acestui județ se identifică încă după anumite valori ale unor mari regiuni conturate de-a lungul istoriei:

  • Județul Satu Mare azi

SĂTMAR

ȚARA OAȘULUI 

ȚINUTUL CODRULUI

#InfocusBârsăudeJos

ȚARA CHIOARULUI

  • Județul Satu Mare în trecut
  •  #istoriata #identitateacomunitatii

SĂTMAR

Țara Oașului (numită pe vremuri Ugocea)
  •  #identitatedeneam & arborele familiei

- din lucrarea Însemne pe scoarță reiese că primii veniți pe teritoriul localităților Bârsău au fost: familia lui Drag din Marmația (nepotul voievodului Dragoș), familia Uglea - venită din Ugocea - și Cucii (poreclă, transformată în numele familiei Cuceu) - fugiți de pe meleaguri silvane.

Ținutul Codrului

- numele localităților #BârsăudeJos și #BârsăudeSus ar putea proveni de la bârsa plugului sau (cf. Nicolae Drăganu - citat în lucrarea Însemne pe scoarță) din limba daco-tracă, bhurjas însemnând mesteacăn.

  •  #identitatedeneam & arborele familiei

- din lucrarea Însemne pe scoarță reiese că primii veniți pe teritoriul localităților Bârsău au fost: familia lui Drag din Marmația (nepotul voievodului Dragoș), familia Uglea - venită din Ugocea - și Cucii (poreclă, transformată în numele familiei Cuceu) - fugiți de pe meleaguri silvane.

- după invazia tătară (1657) se așază, în zona localităților Bârsău,  coloni polonezi - Leș, Bonta, Czurda și Strapec.

ȚARA CHIOARULUI

- după 1378 (când Drag - nepotul voievodului maramureșean Dragoș - primește de la regalitatea maghiară posesiunile Chioar, Szatmar și Solnocul Dinlăuntru), Drăgoșeștii se stabilesc pe teritoriile localităților actuale Bârsău de Jos și Bârsău de Sus (în locul numit Făgețel sau la Fântâna cu clopot). 
 în cartea Insemne pe scoartă - în curs de aparitie la Editura Scoala Ardeleană):

”[Drăgoșeștii] însoțiți de familia Uglea – un alt rebel din acest ținut –, se despart de neamurile lor, trec peste Someș cu o plută improvizată și se afundă în Codrul Mare, întunecat, tainic și indiferent. Au cutreierat o vreme prin Codru și au făcut popas într-o poiană, în mijlocul unei păduri. Acesta este locul care astăzi este denumit Făgețel sau la Fântâna cu clopot, în hotarul localității Bârsău de Sus.”

  •  #identitateculturala & condiții de viață, evoluția celor din jur
Sătmărenii

  • de azi
  •  #identitatedeneam & arborele familiei - nume de familie întâlnite în județul Satu Mare: 

  • A

- ANDOR (#BârsăudeJos)

- ARDELEAN (#BârsăudeJos)

  • B

- BANC (#BârsăudeJos)

- BĂBAȘ (#BârsăudeJos)

- BENEDEC (#BârsăudeJos)

- BOITOR  (#BârsăudeJos)

- BONTE (#BârsăudeJos)

- BOZÂNTAN (#BârsăudeJos)

- BRAN (#BârsăudeJos)

- BRÂNDUȘE (#BârsăudeJos)

- BRETAN (#BârsăudeJos)

- BUDE (#BârsăudeJos)

  • C

- CĂDAR (#BârsăudeJos)

- CHEREGI (#BârsăudeJos)

- CHIRA (#BârsăudeJos)

- CHIȘ (#BârsăudeJos)

- CIONCA (#BârsăudeJos)

- CIURDAȘ (#BârsăudeJos)

- CODAȚ (#BârsăudeJos)

- COZMA (#BârsăudeJos)

- CRAINIC (#BârsăudeJos)

- CRĂCIUN (#BârsăudeJos)

- CRIȘAN (#BârsăudeJos)

- CUCEU (#BârsăudeJos)

  • D

- DANCI (#BârsăudeJos)

- DĂRĂBAN (#BârsăudeJos)

- DRAGOMIR (#BârsăudeJos)

- DRĂGAN (#BârsăudeJos)

- DRENTE (#BârsăudeJos)

  • E

- EPURE (#BârsăudeJos)

  • F

- FÂRDE (#BârsăudeJos)

- FLONTAȘ (#BârsăudeJos)

  • G

- GAVRIȘ (#BârsăudeJos)

- GHERGHEL (#BârsăudeJos)

- GIURGE/ JURGE (#BârsăudeJos)

- GLUK (#BârsăudeJos)

  • H

- HORVAT (#BârsăudeJos)

  • L

- LEȘ (#BârsăudeJos)

  • M

- MARCHIȘ (#BârsăudeJos)

- MATEȘAN (#BârsăudeJos)

- MAXIM (#BârsăudeJos)

- MĂRCUȘ (#BârsăudeJos)

- MEZEI (#BârsăudeJos)

- MICHIȘ (#BârsăudeJos)

- MIHALCEA (#BârsăudeJos)

- MORAR (#BârsăudeJos)

- MORIȚ (#BârsăudeJos)

- MUREȘAN (#BârsăudeJos)

  • O

- OANE (#BârsăudeJos)

- OROS (#BârsăudeJos)

- OȘAN (Uglea din #BârsăudeJos)

- OȘIAN (#BârsăudeJos)

  • P

- PĂCURAR (#BârsăudeJos)

- PETRIC (#BârsăudeJos)

- PINTE (#BârsăudeJos)

- POP (#BârsăudeJos)

- PRUNDIȘ (#BârsăudeJos)

  • R

- ROATIȘ (#BârsăudeJos)

- ROATIȘ (#BârsăudeJos)

- RUS (#BârsăudeJos)

- RUSNEAC (#BârsăudeJos)

  • S

- SAS (#BârsăudeJos)

- STRAPEC (#BârsăudeJos)

  • Ș

- ȘANDOR (#BârsăudeJos)

- ȘLEAM (#BârsăudeJos)

  • U

- ULCIUGAN (#BârsăudeJos)

  • T

- TÂNC (#BârsăudeJos)

- TIOREAN (#BârsăudeJos)

  • Ț

- ȚUȚURAȘ (#BârsăudeJos)

  • V

- VANE/ VANYE (#BârsăudeJos)

- VARNA (#BârsăudeJos)

- VINȚ (#BârsăudeJos)

  •  #identitateculturala & condiții de viață, evoluția celor din jur
  •  #identitatereligioasa
  • temperament
  • elemente de identitate ale maramureșenilor
  • aptitudini/ talente

  • din trecut
Drag (nepotul voievodului maramureșean Dragoș, fiul lui Sas - din Bedeu)

1359-1363 - i-a urmat lui Sas la conducerea comunităților moldovene conduse de predecesorii săi, Dragoș (bunicul) și Sas (tatăl), având centrul la Baia. Drag primește (1378), de la regalitatea maghiară, posesiunile Chioar, Szatmar și Solnocul Dinlăuntru și părăsește Marmația. 

Uglea/ probabil familia Oșan (familie provenită din Ugocea)

- după 1378, familia Uglea/ Oșan a venit, împreună cu Drăgoșeștii refugiați din Marmația, în zona localității de azi #BârsăudeJos

Informații despre familia Uglea (Oșan) din Bârsău de Jos în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (Editura Școala Ardeleană, 2023) 

”[Drăgoșeștii] însoțiți de familia Uglea – un alt rebel din acest ținut –, se despart de neamurile lor, trec peste Someș cu o plută improvizată și se afundă în Codrul Mare, întunecat, tainic și indiferent.”

  •  întâmplări determinante
Valori ale sătmărenilor: obiceiuri, tradiții, simboluri

  • de azi

  • din trecut

OBICEIURI și TRADIȚII

Cununia la tăietor

(#BârsăudeJos)

În timpul când nu exista starea civilă, cununia se făcea la vatra unuia dintre miri, în jurul unui butuc gros de lemn – tăietorul.

Ștefan Aurel Drăgan pomenește rostul tăietorului în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 48)

Copilul vândut pe fereastră

(#BârsăudeJos)

Obicei care se practică în cazul în care o familie a avut copii care n-au supravieţuit la naştere.

Ștefan Aurel Drăgan pomenește acest obicei în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 48): ”în momentul în care s-a născut alt copil, tatăl copilului îi dă un nume, predă pruncul, afară, pe fereastră, moaşei sau altei persoane, care vine apoi pe uşă şi-l aduce în casă cu alt nume.”

Măsurarea pâinii sau a mălaiului

(#BârsăudeJos)

Procedură întrebuințată numai la împrumut

Ștefan Aurel Drăgan, în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 52): ”O familie rămânea, cu câteva zile înainte de coacere în cuptor (practicată sâmbăta, de obicei), fără pâine sau mălai și se împrumuta de la vecinii care mai aveau pâine coaptă în cămară: - cu palma – extinderea palmei a celui care împrumută, cu aceeași măsură se va proceda la restituire; - cu şchiopul – extinderea degetului mare și a arătătorului; - cu latul de palmă – palma strânsă.”

Pălaga

(#BârsăudeJos)

Oina

Ștefan Aurel Drăgan pomenește pălaga în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 42)

Popicul

(#BârsăudeJos)

Golful modern

Ștefan Aurel Drăgan pomenește pălaga în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 42)

Bubuitul cu puști sau turnuri cu carbit

(#BârsăudeJos)

Producerea de zgomot cu puşca cu carbid – o cutie de tablă cu capac detașabil, găurită în fund.

Ștefan Aurel Drăgan pomenește pălaga în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 42)

Măsurarea cerealelor şi a făinii

(#BârsăudeJos)

maja – 100 kg, dica – 30 kg, oticău – 6 kg, cupa – aproximativ 1,4 kg.

Ștefan Aurel Drăgan, în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 52)

Mătura-n uşe

(#BârsăudeJos)

Mod de a arăta că stăpânii nu sunt în casă

Ștefan Aurel Drăgan notează în cartea Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 52): ”Nu se folosea niciun sistem de asigurare. Când cineva vedea mătura-n ușă, știa că nu-i nimeni acasă și, astfel, nu se poate intra în casă. În/ prin curte se intra liber.”

Transhumanța sibienilor

(#BârsăudeJos)

Referințe privind obiceiuri vechi de transhumanță, care sunt încă vii în zone din Maramureș, Sălaj sau Satu Mare în cartea lui Ștefan Aurel Drăgan - Însemne pe copacul lumii din Bârsău de Jos (p. 53)

”Oile sibienilor: În fiecare iarnă, sibienii veneau cu turmele de oi pe la noi, prin sat. Șeful lor era unul Niță. Ei îngunoiau holdele în schimbul îngăduinței de transhumanță. Se făcea schimb de produse: ei dădeau caș și brânză de oaie, iar sătenii le donau mâncare și furaje pentru oi.”

 

CUM PUTEȚI CONTRIBUI?

Susțineți (www.rosfera.ro/sustine) acest proiect si celelalte activități de la RoSfera * distribuind postările noastre, iar dacă aveți posibilitatea * fie să redirecționați din impozitul pe venit personal sau afacerii, * fie să sponsorizați sau * să donați, fiind ONG, depindem de implicarea celor care ne apreciază activitatea pe care o desfășurăm împreună cu colaboratorii.